„Lecția de istorie”- 4 noiembrie: Accidentul aviatic suferit de delegația României la Moscova

„Lecția de istorie” prezentată de profesorul Viorel Guțu – 4 noiembrie: Accidentul aviatic suferit de delegația României la Moscova.

În România anului 1957, regimul comunist părea mai solid ca niciodată. Pe plan intern, țara era sub mâna fermă a liderului Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar politica externă a țării era încă ghidată după direcțiile trasate la Moscova. De fapt, pentru Uniunea Sovietică anul 1957 era chiar prilejul unei mari sărbători deoarece în toamnă se aniversau 40 de ani de la Marea Revoluție Sovietică din octombrie 1917.

De la această aniversare nu puteau să lipsească, evident, nici comuniștii români fapt pentru care în dimineața zilei de 4 noiembrie 1957 o delegație română de partid și de stat s-a îmbarcat pe aeroportul Băneasa într-un avion cu destinația Moscova. Avionul era un model Iliușin-14, iar echipajul de zbor era și el sovietic. Cât privește delegația, ea era alcătuită din membri de frunte ai partidului, printre care Alexandru Moghioroș, Leonte Răutu, Grigore Preoteasa sau Ștefan Voitec. Unul dintre cei mai tineri aflați la bord era Nicolae Ceaușescu, în acel moment membru al Biroului Politic al Comitetului Central. Conducătorul delegației era Chivu Stoica pe atunci prim-ministru al României. De fapt, liderul Gheorghe Gheorghiu-Dej ar fi trebuit să conducă acea delegație, dar el a absentat sub pretextul (poate real) al unei gripe care l-a forțat să rămână la București. Așa că delegația României a plecat spre Moscova fără Gheorghiu-Dej, deși numite întâmplări parcă au anunțat de la bun început că acea deplasare va fi una cu ghinion. Astfel, după plecarea de la București și o escală la Kiev, avionul a decolat spre capitala Uniunii Sovietice, dar la scurt timp a fost întors din drum, pentru că aeroportul de destinație a anunțat o proastă vizibilitate deasupra Moscovei. După câteva ore de așteptare, avionul a decolat din nou și a ajuns deasupra capitalei Uniunii Sovietice și drama a avut loc la aterizarea pe aeroportul moscovit Vnukovo. Aici, în lumina serii, avionul a ratat pista de aterizare și s-a prăbușit într-o pădure aflată în apropiere. În accident au murit trei dintre piloții sovietici ai avionului dar și liderul comunist român Grigore Preoteasa. Ca o ironie a sorții ultimele cuvinte ale acestuia au fost o încercare de glumă, astfel că la primele smucituri ale avionului el a mai apucat să spună :„Asta nu era prevăzut în program”, după care a fost aruncat violent într-unul dintre pereți laterali ai avionului și a murit pe loc.

Imediat după acest accident, regimul lui Dej a decretat o zi de doliu național, iar casa de cultură a studenților din București a primit numele lui Grigore Preoteasa. Dar speculațiile referitoare la accident au apărut imediat și ele continuă până astăzi.

În primul rând, există ipoteza că acel accident nu ar fi fost chiar întâmplător, iar potrivit unor versiuni, absența lui Dej nu s-ar fi datorat gripei, ci temerii sale că Moscova ar încerca înlocuirea sa, prin orice mijloace. Adepții teoriilor conspirației susțin că Grigore Preoteasa ar fi fost ăn acest accident doar o victimă colaterală și că adevărata țintă ar fi fost chiar Gheorghiu Dej, pentru a cărui dispariție sovieticii ar fi acceptat orice, inclusiv moartea propriului echipaj al avionului. Această teorie a accidentului pus la cale de Moscova este, desigur, spectaculoasă, dar nu e validată de nici o dovadă concretă. Adevărul este că sovieticii aflaseră încă de la București că Gheorghiu-Dej nu era în avion, iar dacă ținta lor ar fi fost acesta, nu ar mai ar fi avut rost să sacrifice un echipaj și un avion pentru a omorî doar o parte din elita de la București. Partea într-adevăr de reținut a acestui incident este alta și ea are legătură cu Nicolae Ceaușescu, care pe atunci era un tânăr activist de 39 de ani și care a scăpat din accident cu o sperietură și cu câteva zgârieturi. Din acel moment, el nu s-a mai temut niciodată de zbor și probabil va rămâne în istoria României ca liderul care a petrecut cel mai multe ore în avioane și elicoptere. Desigur, rămâne să ne întrebăm cum ar fi arătat în continuare comunismul românesc dacă Nicolae Ceaușescu s-ar fi aflat și el printre victimele acelei seri de 4 noiembrie 1957?.

Sursa informației: Lecția de istorie https://www.facebook.com/LectiaIstorie/