Laszlo Laszlo – urmasul perdantilor – se intoarce!

Profesorul de istorie de la CNS da din nou cu bata-n balta, mai abitir decat a facut-o la manifestarea de vineri, dedicata romanismului, de la Biblioteca Judeteana

rn

Profesorul de istorie de la Colegiul National Silvania Laszlo Laszlo, care se autodefineste ca "urmasul perdantilor" de la 1918, spunand si "Ca fara vointa sau dorinta noastra, Romania a devenit si patria noastra", se plange ca a iesit prost in articolul publicat in ziarul nostru de miercuri, in care am relatat despre discursul lui la manifestarea organizata de Biblioteca Judeteana in 26 octombrie, dedicata Anului Centenar prin evidentierea a 100 de personalitati contemporane din Zalau.
Laszlo ne trimite la redactie o intampinare, "in virtutea dreptului la replica", fara sa ne trimita insa un drept la replica. Dreptul la replica este definit ca o corectura la o informatie gresita. Nu avem in articolul de miercuri nici o informatie gresita. Deducem atunci ca pur si simplu nu-i place articolul. Dar publicam intampinarea lui, pentru ca oricine are dreptul la opinie.
"Catre redactia Graiul Salajului!
În virtutea dreptului la replica, va rog sa publicati raspunsul meu, si integral cuvântul meu invocat în articolul din 31. oct., deoarece ati instigat împotriva mea. (De exemplu cu titrarea pe prima pagina: „cu bâta în balta”.) Din discursul întreg, autoarea scoate parti din context, ma „vopseste” în fel si chip. Iar datorita „invitatiei” lansate de autoare, sub anonimat s-a declansat un atac (sa nu spun linsaj) mediatic pe siteu-ul „GS”. Se pare ca, autoarea articolului ori nu a înteles mesajul meu, ori intentionat m-a rastalmacit, si face afirmatii neadevarate, ce pot fi contrazise:
„S-a dedat la propaganda”… Unde anume? Nu am facut vreun fel de propaganda. Referitor tot la propaganda: „mascata într-un discurs presarat cu idei de integrare europeana”. Nu integrarea europeana a fost axa discursului meu. Pacat, ca asta a înteles autoarea. Care pe lânga altele ma mai face si prost, (indirect), ca ce fel de profesor de istorie sunt, care „nu întelege sentimentul natiunii”.
Sa lasati pe cititori sa vada, daca autoarea a procedat corect sau nu, fata de mine.
si o ultima rugaminte: De mine puteti sa ma atingeti, dar institutia la care lucrez, va rog s-o lasati în pace!
Sunt adeptul dialogului si colaborarii-convietuirii româno-maghiare. Nu am spus si nu am scris niciodata contrar acestor idei si valori. Din acest motiv am acceptat invitatia sa particip la evenimentul din 26 octombrie si sa rostesc acolo un mesaj.
Zalau, la 31. 10.2018. László László

rn

Si iata discursul cu bucluc

rn

Reiese asadar ca Laszlo vrea publicarea intregului discurs pe care l-a rostit vineri. Discurs pe care initial ne-am ferit sa-l publicam tocmai din respect fata de contextul evenimentului, fata de sarbatoarea pe care o reprezinta pentru toti Anul Centenar. Avem scuza minima a pretentiei lui Laszlo si il publicam, cu toata rusinea ca ne supunem cititorii unui supliciu. Dar subliniem ca altfel nu ne-am fi murdarit hartia, mai ales in An Centenar. Pentru ca discursul lui Laszlo, nominalizat de Biblioteca printre cei 100 de zalauani merituosi, este al unuia care este invitat practic la Sarbatoarea Natiunii, spune ca nu-i place, dar vine totusi la festival sa strice atmosfera. Dar, asa cum el insusi doreste, sa-i lasam pe cititori sa aprecieze. Si iata discursul pe care ni-l trimite insusi Laszlo. Pentru ca in text profesorul de la CNS macelareste limba romana, sa-si ceara scuze singur, noi redam ce ne-a trimis.
"Onorat public! Doamnelor si Domnilor!
Sa nu asteptati, sa mint frumos. Nu o sa fac. Nu sunt politician…
Ca maghiar si urmas al perdantilor de la 1918, nu este usor sa gasesc cuvinte adecvate. Cum nu e simplu, sa fi minoritar. Si apropo de minoritati: Ca tara model al tratamentului minoritatilor, este invocata adesea Finlanda: Acolo limba minoritatii suedeze este limba oficiala. (Sunt 3 universitati de stat cu limba de predare suedeza. Daca minoritatea atinge 8% intr-o localitate, ea este socotita bilingva. Daca sunt 13 copii vorbitori ai limbii, atunci se infiinteaza scoala generala cu limba de predare suedeza. Fain si frumos!) Cu toate acestea in doar un secol, procentul suedezilor a scazut la sub jumatate: de la 12,9% in 1900, la 5,4 in 2010. Deci nici acolo nu e usor sa fi minoritar!
Dar sa ne intoarcem la ale noastre. Poate, am perspectiva si inspiratia necesara sa-mi dau seama, ca la ce s-au putut gandii romanii ardeleni, principalii actori ai unirii Transilvaniei cu Romania, in frunte cu Iuliu Maniu: "Hai sa ne unim cu Romania si sa tragem aceasta tara marita si demna de o soarta mai fericita spre Europa. De la portile Orientului – la portile Occidentului." Ca nu a fost sa fie chiar asa? Ca generatia unionista a fost data pieirii? Asta-i ironia istoriei. Revolutia isi devoreaza pruncii.
Pe noi, romanii si maghiarii pe langa istorie si religie, ne desparte si o bariera lingvistica. Sa fiti absolut sinceri, si sa spuneti, daca in oras sunt peste 40 000 de romani nativi, sunt 10 romani care sa vorbeasca fluent (sa citeasca, sa scrie) in limba maghiara? Sa cunoasca istoria si cultura maghiara? “ntelegeti, la ce bariera m-am referit?
Personal incerc sa compensez ceva din acest blocaj. Doar sunt unul singur, cu timpul si capacitatea limitata. (Ars longa, vita brevis…) Dar raman deschis spre comunicare, atat catre comunitatea romaneasca, cat si spre comunitatea maghiara.
Inteleg, intelegem, ca pentru Romania si romani 1 Decembrie este o mare sarbatoare. Pentru maghiarii din Romania sau de oriunde din lume nu este. Nu putem aplauda, canta si dansa. Dar acceptam verdictul Istoriei. Va admiram, va respectam si ne reculegem. Atat putem. Cine spune mai mult, e ipocrit. Cine doreste sau pretine mai mult exagereaza, ori abuzeaza. Ca fara vointa sau dorinta noastra, Romania a devenit si patria noastra.
Aceasta Romanie, unde dorim sa traim in pace impreuna cu voi. Dorim ca Romania, tara noastra comuna sa ramana o tara europeana. Si nu in ultimul rand, ca cele doua state vecine – Romania si Ungaria – sa urmeze odata modelul franco-german. Comunitatea maghiara din Romania poate fi puntea, pe care cele doua tari si natiuni se pot apropia, se pot intalni.
In incheiere, sa retinem cu totii, ce ne propune poetul Jozsef Attila: "A rezolva in sfarsit treburile noastre comune"
Va multumesc pentru atentie!
Laszlo Laszlo
(Cuvant rostit la 26 octombrie 2018, cu ocazia evenimentului: 100+… Zalauani, omagiati de CENTENAR, in Sala Transilvania Zalau.)"

rn

Disectie obligatorie pe Laszlo Laszlo

rn

In adresa catre redactie, Laszlo Laszlo crede ca articolul de miercuri a "instigat" împotriva lui, dand exemplu formularea „cu bâta în balta”. A da cu bata in balta inseamna a face o gafa, o greseala neintentionata. Daca profesorul a comis-o intentionat, cu atat mai rau.
Profesorul se plange de formularea noastra „s-a dedat la propaganda”. Si spune ca nu a facut propaganda. „ntelegem ca profesorul doar exprima idei proprii in nume colectiv, folosind persoana I plural. Spune, de exemplu, "Ca fara vointa sau dorinta noastra, Romania a devenit si patria noastra". Iar propaganda inseamna raspândirea unor idei care prezinta si sustin o conceptie, cu scopul de a convinge si de a câstiga adepti. Nu avem dovada ca sunt mai multi ca el si a vorbit in numele mai multor oameni. Credem ca prin aceasta exprimare doar isi disemineaza ideile proprii in colectiv. Nu a facut propaganda numai daca a folosit pluralul Majestatii. Atunci ar fi trebuit sa spuna "Noi (Majestatea Noastra), Laszlo Laszlo, atat putem", de exemplu.
Laszlo Laszlo exprima si "o ultima rugaminte: De mine puteti sa ma atingeti, dar institutia la care lucrez, va rog s-o lasati în pace!". Am recitit articolul de miercuri si am constatat ca singura atingere adusa Colegiului National Silvania Zalau este o mentiune ca Laszlo este "profesor de istorie la CNS".
Pai, sa ne atingem acum de CNS. Cat de indulgenta poate fi conducerea celui mai bun Colegiu din judet sa aiba un profesor de istorie care spune "De mine puteti sa ma atingeti"?! Profesor care scrie "Cum nu e simplu, sa fi minoritar", cu o virgula sugubeata si cu un singur i pentru verbul a fi la persoana a doua singular. Profesor care scrie "la ce s-au putut gandii romanii", cu doi i la infinitivul lui a gandi. Si lasam la o parte multe greseli urate de exprimare in limba romana ale profesorului care deplange ca nu sunt destui romani nativi sa citeasca si sa scrie in limba maghiara. Deci, unde ramasesem? Ce profesor de istorie are CNS, profesor care spune "Ca fara vointa sau dorinta noastra, Romania a devenit si patria noastra", vorbe spuse de un cetatean roman, profesor platit de statul roman, adica din contributiile tuturor romanilor – moldoveni, ardeleni, munteni. Platit de patrie. Patrie e tara in care te-ai nascut, tara care a facut posibil sa iei fiinta. Dar, asa cum cere chiar el, Laszlo Laszlo, sa-i lasam pe cititori sa considere.