La Virsolt primeaza interesele comunitatii

Apa prin sistem de pompare propriu
Chiar daca satele comunei Virsolt se afla in vecinatatea lacului de acumulare, problema apei a fost una dintre cele mai stringete cu care se confruntau cetatenii. O data ca panza freatica se afla la mare adancime si saparea unei fantani presupune cheltuieli majore, apoi scurgerea apei din lac in fantani putea crea neplaceri gospodarilor. Asa ca problemele spinoase puteau fi inlaturate numai prin aductiunea de apa potabila in satele comunei. S-au cumparat conducte, au fost sapate santurile in satele Virsolt si Recea si intr-un timp relativ scurt conductele au fost puse in pamant. Pentru a nu avea probleme cu distributia, primarul Breda a evitat cuplarea cu conducta care alimenteaza orasele Zalau sau Simleu Silvaniei. A achizitionat un sistem de pompare si apa trece din lac inr-un bazin situat la altitudine, de unde prin cadere ajunge la gospodariile cetatenilor din cele doua sate. Tristetea primarului este ca statia de epurare nu e terminata decat pe jumatate. Mai sunt necesare ceva fonduri si prim edilul afirma ca in toamna acestui an apa va ajunge la robinetele din gospodariile satenilor.
Dispensar, cabinet stomatologic, farmacie
Chiar daca Virsoltul se afla la o azvarlitura de bat fata de Zalau asistenta medicala a lasat de dorit in ceea ce-i priveste pe locuitorii comunei, in special pe cei mai in varsta. Nu-i totuna sa ai medic de familie la tine in sat, sa apelezi la el atunci cand e nevoie, ori sa trebuiasca sa iei calea spre municipiu ori spre Simleu pentru o consultatie si o eventuala reteta. Primarul Breda a avut in vedere toate aceste probleme si a purces la reabilitarea dispensarului uman din centrul de comuna. A amenajat unitatea sanitara ca la carte, cu cabinet pentru medic, sala de asteptare, spatiu pentru cazarea medicului, grupuri sanitare etc. Dupa toate acestea parca mai lipsea ceva. Ati ghicit: cabinetul stomatologic. S-a amenajat un spatiu adecvat si pentru medicul stomatolog. Ba mai mult in centrul de comuna a luat fiinta si un laborator dentar. Si ca „tacamul” sa fie complet, recent a fost data in folosinta si o farmacie, care elibereaza medicamente si pe retete gratuite sau compensate. La Virsolt, deci, grija edililor pentru sanatatea semenilor lor nu-i o poveste fara temei.
Mai intai interesele comunitatii
De un deceniu si jumatate Breda Lajos pastoreste destinele comunei Virsolt. Cum s-ar spune este un primar de patru stele, adica la a patra legislatura. Militar fiind de cariera, prim edilul de Virsolt a incercat si in mare parte a reusit sa dea lucrurilor dimensiunea reala, sa faca ordine in structurile comunei, atat cat cei ce i-au incredintat votul sa aiba un dram de multumire. A stiut sa lucreze cu oamenii, a stiut sa-si aplece urechea la doleantele lor si mai ales a stiut ca atunci cand zice o vorba, vorba sa ramana. Adica sa-si onoreze promisiunea. „Bineinteles ca nu le poti face tuturor pe plac, zice Breda, dar trebuie sa te apropii de oameni, sa-i faci sa inteleaga ca un primar, care-i primar cu adevarat, pune mai intai pe tapet interesele comunitatii si mai apoi se gandeste la ale sale”. Si se pare ca primarul de Virsolt asa procedeaza. Spun asta pentru ca exista dovada clara a celor 15 ani de cand obstea i-a acordat increderea, iar primarul Breda nu a dezamagit-o.
Un proiect grandios
Dupa ce a devenit eligibil si s-a identificat sursa de finantare, unul dinte cele mai grandioase proiecte din comuna Virsolt asteapta avizul de incepere a lucrarilor. Este vorba de un proiect pe Masura 322 din Programul National de Dezvoltare Rurala, proiect integrat care are ca obiective asfaltarea ulitelor din comuna si a drumului comunal DC 74 intre localitatile Recea – Recea Mica – Panic, asfaltarea tuturor strazilor in centrul de comuna si Recea, asfaltarea drumului spre casele de vacanta (pivnitele cu vin de pe dealul Kisnal) Proiectul mai prevede reabilitarea Caminului cutural din Recea, achizitionarea de costume populare, amenajarea unui after school in fosta magazie a raposatului CAP. Printr-un proiect depus la Agentia de Mediu, proiect devenit eligibil s-au amenajat doua pacuri in centrul de comun: unul intre dispensrul uman si scoala gimnaziala, celalalt intre drumul comunal DC 74 si raul Crasna. Blocul ANL care va fi construit in gradina primariei si sala de sport sunt alte doua obiective pe care primarul Breda le are in vedere intr-un viitor foarte apropiat. Sa nu uitam ca prin Programul National de Dezvoltae Rurala s-a aprobat proiectul care vizeaza construirea in localitatea Virsolt a unei crese cu 33 de locuri.
Un areal atractiv pentru toata lumea
Comuna Virsolt, cu un teritoriu administrativ in suprafata de 31,81 kilometri patrati este situata in partea centrala a judetului Salaj, in arealul depresionar al Crasnei. Din punct de vedere administrati, comuna Virsolt are in componanta trei localitati: Virsolt – sat resedinta de comuna situat la o distanta de 18 kilometri fata de municipiul Zalau, Recea si Recea Mica. Atestarile documentare ale celor trei localitati dateaza din prima jumatate a secolului a XIV-lea. Populatia comunei numara la utimul recensamant 2457 de locuitori. Din punct de vedere etnic populatia prezinta urmatoarea structura: 32,35 la suta romani, 64,14 la suta maghiari, 3,41 rromi si 0,1 la suta alte nationalitati.Virsoltul reprezinta centrul vital pentru sustinerea economica si sociala a marilor orase ale judetului Salaj. Lacul de acumulare de la Varsolt, dat in folosinta in anul 1975, asigura cu apa potabila municipiul Zalau si orasul Simleu Slvaniei.
Acum 100 de ani
„Varsolt (ung. Varsolez, pretura Crasnei) este o comuna mixta cu majoritatea locuitorilor unguri. La conscriptia din 1715 nu se face amintire de familii romanesti, in 1847 insa aflam 768 suflete gr.cat. prin urmare elementul romanesc , in aceasta comuna ascazut mult in cei 60 de ani, caci astazi abia sunt 45 de fumuri romanesti cu 350 de suflete. Biserica de peatra s-a edificat in 1836 iar scoala confesionala are invatator cu salar de 600 cor. Copii obligati de scoala sunt 30. Adulti stiutori de carte sunt 68 cari toti stiu si ungureste. Hotarul are 2800 de jugare, din cari in mana romanilor abia sunt 300. Alegatori sunt 25, cari toti stiu scrie si ceti atat romaneste cat si ungureste.”