În contextul în care subiectul reorganizării administrative a României a devenit din nou de actualitate, pe fondul crizei de bani de la bugetul public, o analiză realizată de g4media.ro scoate la iveală o realitate cât se poate de tristă pentru Sălaj.

Dacă s-ar aplica redefinirea termenilor de oraș și comună, în sensul că o unitate administrativ-teritorială ar mai putea fi oraș doar dacă are peste 10 mii de locuitori, iar comuna ar trebui să aibă minim 5 mii de locuitori, Sălajul ar pierde din start 2 orașe din cele 4 pe care le are, iar din 57 de comune ar mai rămâne cu 2.

Pe baza celor doi indicatori, g4media.ro a analizat toate cele 3.189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de locuitori și le-a încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), la care se adaugă Bucureștiul, în timp ce din cele 2.862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Trei județe din România nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 de locuitori: Caraș-Severin, Hunedoara și Olt. În cazul în care regionalizarea propusă ar avea loc mâine, niciuna dintre comunele celor trei județe nu ar mai exista în forma actuală și ar trebui să se comaseze cu alte localități. 

Tulcea, Brăila și Mehedinți sunt județele care, în cazul unei restructurări, ar rămâne cu un singur oraș, acela fiind municipiul-reședință.

45 de comune din țară ar deveni, în schimb, orașe, depășind pragul de 10.000 de locuitori. Cele mai multe sunt în Ilfov – 10 și Iași – 6. De asemenea, județele Timiș, Prahova, Constanța, Cluj și Argeș au câte trei astfel de comune, în general cele dezvoltate în zonele metropolitane. 

Culmea este că avem orașe care, la o eventuală reorganizare administrativă, nu ar mai fi nici măcar comune. În acest moment, în România sunt 38 de orașe care au sub 5.000 de locuitori, pragul propus de mediul de afaceri pentru a putea avea statutul de comună.  Cel mai mic, cu doar 1.372 de locuitori, este Băile Tușnad, în Harghita.

Vezi întreaga listă a orașelor din România care nu ar putea fi nici măcar comune, precum și configurația județelor după o eventuală regionalizare pe g4media.ro

Doar că e greu de crezut, așa cum scriam și în articolele anterioare privitoare la reorganizare, că politicienii ar fi de acord cu consecințele unei astfel de mișcări.

Jurnalistul Cristian Pantazi explică, într-un editorial pentru g4media.ro, care ar fi implicările acestei reforme.

“Iată care ar fi magnitudinea schimbării. În loc de 41 de inspectorate județene de poliție, jandarmi, învățământ, cultură, sport etc. (lista continua cu zeci de domenii), am avea doar 10 – 15 astfel de inspectorate. Din cele peste 2.800 de comune – fiecare cu aparatul de conducere – ar dispărea majoritatea dacă ar fi impus un prag de 5.000 de locuitori. Realitatea e deja aici, sunt sate și comune-fantomă, complet depopulate, din care locuitorii au plecat spre orașele apropiate sau direct în străinătate. De obicei sunt satele izolate, în care oportunitățile de job și viață socială sunt inexistente pentru tineri. Din cele 320 de orașe, câteva zeci – cele cu populația sub 10.000 de locuitori – ar deveni comune. Sunt orașele pe cale de deșertificare demografică, și ele rămase fără tineri, fără infrastructură rutieră sau de business, fără mari perspective.

Toate aceste transformări ar ușura viața contribuabililor, ar duce la scăderea taxelor locale în unele cazuri, ar elibera bugetul statului de o povară semnificativă. În plus, ar elibera pentru mediul privat mii de posibili angajați, iar pentru cei rămași ar fi posibile creșteri salariale în acord cu importanța muncii prestate.

Ei bine, tocmai eficiența unei astfel de mișcări o face imposibilă. Cel puțin până la alegerile din 2024. Pentru că reorganizarea ar avea trei efecte devastatoare asupra PSD, PNL și UDMR, adică exact partidele care compun coaliția guvernamentală”, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

Sălajul ar rămâne cu municipiul-reședință Zalău, orașul Șimleu Silvaniei și comunele Crasna și Sărmășag

Judeţul Sălaj are o suprafaţă de 3.864 kmp, reprezentând 1,6% din teritoriul României. În judeţ se găsesc un municipiu-reședință, trei oraşe (Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei) şi 57 de comune cu 281 sate.

La Recensământul din 2021, Sălajul avea o populație de 212.224 persoane.

Municipiul Zalău este reşedinţa administrativă a judeţului Sălaj și are 52.132 de locuitori.

La Șimleu Silvaniei e consemnată o populație de 13.948 de locuitori.

Orașul Jibou are 9.677 de locuitori, iar Cehu Silvaniei are 6.369 locuitori, ceea ce înseamnă că, în cazul unei reorganizări administrative, acestea nu ar mai putea fi considerate orașe, urmând a fi transformate în comune.
Crasna este cea mai mare comună din județ, urmată de Sărmășag. De altfel, acestea sunt singurele care și-ar putea păstra statutul de comună, în cazul unei reorganizări administrative.

sursa foto: hartaromaniei.ro

Post Views: 462