Redacția
La 1 august 1473, Hunyadi Mátyás/Matia Corvin/Matthias Corvinus, regele Ungariei si Boemiei, confirma localitatii Zalau/Zilah/Zillenmarkt, statutul de oppidum/oras-târg)/mez?város/Minderstadt, respectiv oppidum Zilah, privilegiu care conferea târgului dreptul de comert liber cu toata tara si ii asigura o mai mai mare prosperitate. Conform lui Csánki( I. 550), Zalaul era târg din 1409-opp. Zylah. Localitatea a fost atestata documentar in anul 1214 cu denumirea de Ziloch, dupa alte surse in secolul al XII-lea- 12. sz. vége Ziloc(vezi Kniezsa 272). Denumirea de Zalau, folosita si astazi de cei care au prins primele decenii ale celei de-a doua jumatati a secolului XX, a fost schimbata de comunisti in anii 70, fiind considerata "prea taraneasca". Denumirea de Zalau, impusa artificial, a prins doar la noii veniti in oras si la oficialitati. Cei care au trait aici inainte de schimbarea denumirii folosesc si astazi Zalau in loc de Zalau. Mai mult, locuitorii isi spun zalauani, si nu zalauani.
rn
Istoricul Nicolae Gudea: "Cea mai veche denumire româneasca pare a data din 1808 si apare in lucrarea lui Johann Lipzky (Repertorium locorum objectorumque in XII tabulis mappae regnorum Hungariae, Slavoniae, Croatiae et confinium militarium Magni item Principatus Transilvaniae ocurantium. Buda). Dupa numele unguresc si cel german, cel românesc este Zilahu, Zalahu. (…) S-a vazut deci ca pe parcursul a 170 de ani numele românesc al orasului a fost Zilah/Zelahu, Zelau si Zalau, uneori dublate de toponimul maghiar Zilah".
Forma veche româneasca Zalau, este mai corecta din punct de vedere lingvistic, desi in mod oficial nu s-a mai revenit la ea. "Concluzia este ca ignoranta a invins românismul si in loc sa fim dintr-o localitate româneasca Zalau si zalauani, am ajuns dintr-o eroare nationalista, intr-o localitate ungureasca Zalau si sa fim zalauani!", conchide istoricul Nicolae Gudea.
rn
Primarul Ionel Ciunt a punctat la deschiderea oficiala a cetatii, faptul ca Zalaul este un oras multietnic, prietenos cu toate nationalitatile
rn
"La istorie am invatat ca poporul roman se trage din daci si din romani. Cronica lui Anonymus si Castrul Roman de la Porolissum vorbesc despre geneza poporului roman si despre existenta noastra de viacuri in acest areal geografic. Din anul 1854 asezarea in care traim poarta numele pe care il poarta si astazi Zalau. Din 1968 este resedinta judetului Salaj, iar din 1979 orasul este ridicat la rang de municipiu. Dumnezeu si istoria a hotarat ca pe aceste meleaguri sa ne crestem copii impreuna si sa traim impreuna romani, maghiari, germani, evrei, romi si alte nationalitati.", a spus primarul Zalaului, Ionel Ciunt in deschiderea oficiala a Zilelor municipiului Zalau.
rn
Viceprimar Nicolae Fazakas: "Ne dorim ca toti cetatenii, indiferent de nationalitate, sa se simta acasa in Zalau"
rn
Viceprimarul Nicoale Fazakas ne-a declarat ca: "inca din anul 900 exista o asezare pe aceste meleaguri, insa prima consemnare despre Zalau s-a facut la inceputul secolului XIII, in anul 1220 in Cronica lui Anonymus. La data de 1 august 1473 Zalaul a primit distinctia de oras-târg. in urma acestei distinctii a dobândit independenta economica, totodata i s-a conferit dreptul la comert cu toata tara. De atunci Zalaul s-a dezvoltat treptat, sigur au fost si perioade de declin economic, dar din consemnarile istoricilor putem afirma ca locuitorii orasului au fost oameni harnici, interesati totdeauna pentru a convietui pasnic. Acest lucru ne dorim si noi, respectiv, ca membri oricarei comunitati sa traiasca in armonie, fara conflicte interetnice sau de alta natura. Ne dorim ca toti zalauanii sa se simta acasa in municipiul nostru."
Ioana Deac
