Castrul Roman "Porolissum" ar putea fi vedeta reuniunii internationale de la Cluj-Napoca, din aceasta primavara, pe tema granitelor fostului Imperiu Roman.

rn

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei va gazdui la sfârsitul lunii aprilie o întâlnire internationala a tuturor muzeelor care au finalizat sau lucreaza la dosarele de nominalizare a portiunilor de granita romana de pe teritoriile propriilor tari în listele UNESCO, în cadrul programului national LIMES. La acest eveniment va participa si Muzeul din Salaj, judetul nostru find strabatut de granitele romane.
Muzeul de Istorie a Transilvaniei a fost ales sa gazduiasca în acest an un eveniment de prestigiu în cercurile stiintifice internationale, respectiv congresul bianual al asociatiei internationale Rei Cretariae Romanae Fautores, care va avea loc la Cluj-Napoca în perioada 22-30 septembrie 2018.
Cercetatorii participanti vor prezenta teme legate de ceramica romana si legaturile economice între produsele locale si cele importate. Evenimentul are însa si rolul de a aduce în fata unei comunitati stiintifice internationale istoria României, incluzând vizite la cele mai remarcabile santiere arheologice din regiune la care lucreaza specialistii muzeului, inclusiv Sarmizegetusa (Hunedoara) si Porolissum (Salaj), Potaissa (Turda), precum si cetatile Gilau si Bologa din judetul Cluj.
Granita Imperiului Roman pe teritoriul Romaniei, inclusiv din Salaj, a fost studiata de arheologii clujeni de cativa ani incoace. Scopul este ca zona sa fie inclusa în patrimoniul UNESCO.
Proiectul a fost propus de Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj si Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Coriolan Opreanu, cercetator la Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, director stiintific la santierele de cercetare de la Castrul Roman "Porolissum", spune ca s-au obtinut date despre patrimoniul arheologic prin imagini din satelit si prin tehnici de scanare aeriana cu laser, cu tehnologie similara cu cea utilizata de NASA.
Tehnologia i-a ajutat pe arheologi sa identifice de sub pamant, aluviuni si zone impadurite granita fortificata a Imperiului Roman, pentru putea întocmi documentatia pentru introducerea în patrimoniu UNESCO a Limes-ului roman.
Pe teritoriul Romaniei, Limes-ul roman porneste din Banat, de la Dunare, trece prin Transilvania, pe Valea Somesului, dupa care coboara pe râul Olt pâna în Muntenia, unde ajunge, din nou, la Dunare.
Pentru a implementa acest proiect, cele doua institutii românesti au colaborat cu ICOMOS – International Council of Monuments and Sites din SUA.

rn

Civilizatia romana de pe teritoriul Salajului

rn

Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meses frontiera nord-estica a Imperiului Roman. Acest "limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasa neocupata de romani, cea a dacilor liberi, si împiedica tranzitul de oameni si marfuri. La 1,5 – 2 kilometri de aceste granite erau construite bazele militare, castrele romane vizibile azi.
Pe acest limes, romani au ridicat turnuri de paza. Un astfel de sit a fost cercetat de regretatul Alexandru Matei, fostul director al Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau, pe malul stang al Vaii Ortelecului, între Dealul Poguior si Dealul Mare, unde romanii au ridicat un zid de baraj lung de 2,5 kilometri, flancat de turnuri.
Urme importante ale civilizatiei romane pe teritoriul judetului nostru sunt vizibile la Buciumi, (castrul roman), la Moigrad (Orasul roman "Porolissum" de pe dealul Pomet), la Romita (Certinae), la Tihau, Sutoru (Optatiana) si la Românasi (Largiana).

rn

"Drumul lui Traian" – din Salaj pana la Roma

rn

Realizatorii ghidvideoturistic.ro ne prezinta, pe langa castrele romane cunoscute, si traseul unui drum roman, denumit de localnici "Drumul lui Traian". Acesta porneste de la Castrul roman "Optatiana" din Sutor, apoi peste Valea Almasului, unde a existat se pare si un pod, iar azi se vad foarte bine dalele de piatra în albia raului. Drumul continua spre satul Cublesu si urca spre padurea ce duce spre satul Sardu din judetul Cluj, apoi se continua spre Porolissum prin Fundatura Sardului.
Drumul roman care duce la Porta Praetoria a "Porolissum-ului" si totodata la castru este un tronson al drumului imperial ce lega orasul Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis, de Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Apullum (Alba-Iulia), Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Tibiscum (Caransebes), Drobeta Turnu Severin si peste podul de la Drobeta, de Roma.

Post Views: 257