Judecătorii sălăjeni, supărați. „Vine și rândul vostru să fiți călcați în picioare”

Numeroși judecători din toată țara își exprimă, în ultimele zile, în spațiul public și pe rețelele de socializare, nemulțumirea cu privire la intenția guvernanților de a majora vârsta de pensionare și de a reduce cuantumul pensiei pe care o primesc.

În timp ce premierul Ilie Bolojan spune că „reforma pensiilor magistraților va aduce și acest sistem într-o zonă de normalitate”, magistrații susțin că măsurile sunt nedrepte și că multe dintre părerile exprimate în spațiul public sunt nedocumentate.

Judecătoarea Anca Criste, de la Tribunalul Sălaj, explică, într-o postare pe Facebook, că vârsta de pensionare a magistraților este 60 de ani, potrivit legislației în vigoare, și că valoarea pensiei nu poate depăși, în prezent, venitul net lunar aflat în plată.

„Pentru toți prietenii mei virtuali care acum se bucură, inclusiv in taină, că noul regim politic a <rezolvat> magistrații, prieteni ce și distribuie diverse opinii nedocumentate, vă aduc la cunoștință că vă puteți edifica și singuri de prevederile legale în vigoare cu privire la vârsta de pensionare și cuantumul pensiei pentru magistrații în funcție, ce sunt prevăzute în art. 211 din Legea nr 303/2022, condiții în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, adică vârsta 60 de ani și o pensie ce nu poate depăși venitul net lunar aflat în plată.

Că altfel aș fi și eu pensionară, nu?

Așa că stați liniștiți că încă mai merg la serviciu, dar, de acum, doar până la ora 16 și fără weekend-uri.

Și încă ceva…stați la fel liniștiți că vine și rândul vostru să fiți călcați în picioare, doar că o să vă plângeți la cei cu opinii similare cu ale voastre care, posibil, o să ia locul acesta mult râvnit de magistrat și o să vă judece după ce criterii doresc, nu după lege. În rest, Doamne ajută!”, a scris, pe Facebook, Anca Criste, judecător la Tribunalul Sălaj.

„Distrugerea sistemului de justiție, colapsul încrederii publice și o democrație vulnerabilă în fața abuzurilor – aceasta este reforma în justiție a Guvernului Bolojan”, scrie, pe Facebook, și judecătoarea Camelia Șandor, de la Tribunalul Sălaj, fost magistrat asistent la Înalta Curte de Casație și Jusțiție, care a distribuit pe pagina sa și comunicatul de presă transmis de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Intențiile Guvernului României afectează grav și componenta financiară a independenței justiției„

„Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției. Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale.

Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare.

Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiție este incompatibilă cu modificările de substanță, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie. Judecătorii și procurorii în funcție și-au asumat responsabilitățile specifice, gestionând un volum imens de cauze, în condițiile unui cadru normativ deseori lipsit de calitatea necesară și supunându-se celui mai strict regim de incompatibilități și interdicții, având așteptarea legitimă că statul, la rândul său, își va respecta obligația de a le asigura stabilitatea componentelor esențiale ale statutului lor.

Intențiile Guvernului României afectează grav și componenta financiară a independenței justiției, care impune asigurarea pentru magistrați a garanției sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunțată a cuantumului pensiei este departe de a îl mai îndeplini.

Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic de incompatibilități și interdicții nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.

Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, scrie în comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii.

„Pensiile magistraților trebuie aduse într-o zonă de normalitate„

De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan spune că magistrații se pensionează prea repede, exact atunci când sunt la maturitatea vârstei profesionale.
„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie, la vârsta de pensionare standard de 65 de ani.
De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona, la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an, pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să pierdă două procente din pensie, în așa fel încât, pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe, deci, această formulă. Și aceste prevederi, deci, sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații. (…)Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și, în afară de specificul fiecarei țări, de ușoare diferențe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare, deci, este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană. De asemenea, în ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani și așa mai departe, și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți, să spunem, funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez nete. În această situație, având analiza care este… sunt documente publice și dumneavoastră le puteți accesa sistemele de salarizare din fiecare țară europeană, am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net. Aceasta este un aspect important care, practic, aduce și acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate”, a declarat, marți, premierul Ilie Bolojan.