Jongleriile fiscale ale guvernului vor insemna paguba pentru salariati in oricare dintre situatiile previzibile

 Chiar daca guvernantii vorbesc de "mariri de salarii" si "debirocratizare", trecerea sarcinii platii contributiilor sociale obligatorii pentru pensii si sanatate – CAS si CASS – de la angajator la angajat va lasa in buzunarele salariatior venituri nete mai mici cu cateva milioane de lei vechi. 

rn

Pentru a compensa aceasta diferenta, angajatorii ar trebui sa puna in plus la salariile angajatilor aproximativ 22,80 la suta, insa nimeni nu poate garanta ca acest lucru se va si intampla.
Daca in mediul bugetar lucrurile se pot regla pe linia administratiei publice, in mediul privat ramane de vazut cum vor fi convinsi patronii sa aplice cresterile in cauza.
Decizia de a muta cu totul plata contributiei la pensii si sanatatate in sarcina angajatului incepand de la 1 ianuarie 2018 a fost anuntata de ministrul finantelor la sfarsitul lunii iulie printr-un comunicat oficial.
"Nivelul contributiilor sociale obligatorii urmeaza sa se diminueze cu 4,25 la suta puncte procentuale, respectiv de la 39,25 la 35 la suta. De asemenea, incepand cu aceeasi data 1 ianuarie 2018 se are in vedere reducerea cotei impozitului pe venit de la 16 la 10 la suta. Aceste contributii vor fi daatorate de catre angajat, insa obligatia stabilirii, retinerii si platii acestora catre bugetul asigurarilor sociale va reveni in continuare angajatorului", spune Ministerul Finantelor.
Specialistii spun insa ca este vorba doar de un artificiu fiscal prin care se mascheaza in procente cresterile salariale din sistemul bugetar. Exemplu clasic este cel al salariilor din invatamant, unde ar urma sa se aplice o crestere din ianuarie, dar prin aplicarea noii sarcini fiscale pe angajat, cresterea reala a slariilor nete va fi de doar 4 la suta.

rn

Angajatii din privat, adica tocmai salariatii
din economia productiva, vor fi cei mai afectati

rn

Daca in sistemul bugetar, chiar cu aceste "scamatorii" fiscale, tot se va putea vorbi de o crestere salariala reala. in mediul privat este foarte posibil ca unii dintre salariati sa se trezeasca cu venituri serios ciuntite.
Am discutat cu economistul salajean Emanoil Gardan, cateva aspecte referitoare la aceasta delicata problema.
"Prin trecerea contributiei sociale exclusiv in sarcina angajatului, cum se doreste de la 1 ianuarie, angajatul care va avea un salariu brut de 3.000 de lei va plati contributii sociale de 35 la suta, adica 1.050 de lei. Daca se pune in aplicare si scaderea impozitului pe venit de la 16 la 10 la suta, din venitul brut de 1.950 de lei va ramane cu salariul net de 1.755 de lei. Prin urmare, la banii cu care angajatul ramane in mana ar aparea o diferenta de 350 de lei fata de suma incasata in prezent. Pentru a compensa aceasta diferenta, angajatorul ar trebui sa transfere cota sa de 22,80 la suta reprezentand contributiile sociale platite in prezent (aproape 690 de lei) in salariul brut al angajatului. Problema e ca ramane la latitudinea angajatorului daca va pastra pentru el castigul provenit din mutarea contributiilor catre angajat sau daca va fi de acord sa mareasca salariul brut al angajatului, asfel incat acesta sa ramana cu salariul net neschimbat. Iar daca in sistemul bugetar merge sa maresti salariile prin ordonanta de urgenta, nu acelasi lucru se poate intampla in mediul privat, unde statul nu poate impune companiilor sa le dea angajatilor salarii mai mari sau mici. Dar lucrurile nu se opresc aici. Legat de toate aceste schimbari fiscale, o varianta la nivelul Guvernului, dar care nu a fost batuta in cuie, este cea a neimpozitarii salariilor pana la 2.000 de lei. “n acest caz, la un salariu brut de 3.000 de lei s-ar plati doar contributia sociala de 35 la suta, iar salariul net ar fi de 1.950 de lei. Desigur si in acest caz ar fi nevoie sa se intervina cu o completare a angajatorului la venitul salariatului pentru a se pastra vechiul salariu net, insa suma e mai mica", explica Gardan.
Promisiunea neimpozitarii salariilor sub 2.000 de lei ridica insa op mare problema. Data fiind marea masa a salariatilor, mai ales din mediul privat, ce au salarii sub 2.000 de lei, prin neaplicarea impozitului pe venit s-ar ajunge la un deficit bugetar urias, de ordinul miliardelor de lei, ceea ce ar duce Guvernul pe o panta sinucigasa din punct de vedere al finantelor publice.