Familia si copilaria

rn

S-a nascut la 14 iunie 1847 la Craidorolt, comitatul Sarmar, azi judetul Satu-Mare. Tatal sau, Demetriu Coroianu, s-a nascut la 26 octombrie 1814, în Aschileul Mare, comitatul Doboca, azi judetul Cluj, din parintii Antoniu Coroianu, preot, si Ecaterina Munteanu, fiica preotului din Notig, Salaj.
Demetriu Coroianu a absolvit cursurile seminarului teologic de la Blaj în anul 1837, iar în toamna aceluiasi an, datorita pregatirii profesionale deosebite acumulate pe perioada studiilor, a fost numit profesor de fizica la gimnaziul din Blaj. A functionat aici doi ani, fiind coleg cu Timotei Cipariu, stefan Moldovan si Simion Barnutiu, ideologul revolutiei pasoptiste din Transilvania, cu care va ramâne prieten pâna la moartea prematura a lui Barnutiu si cu a carui nepot, Ioan Maniu, se va casatori fiica sa, Clara.
Demetriu Coroianu se casatoreste cu Iuliana Pop si este hirotonit ca preot în „fruntasa comuna româneasca” Bobota, cum i se spunea în epoca, în anul 1841. Aici li se va naste si primul copil, Clara, pe date de 10 ianuarie 1842, mama lui Iuliu Maniu.
Iuliu Coroianu avea vârsta de 3 ani când tatal sau este numit vicar al Silvaniei, în urma plecarii lui Alexandru sterca sulutiu la Blaj, în anul 1850.
În acest contex, familia Coroianu se va stabili la simleu Silvaniei, sediul vicariatului Silvaniei, înfiintat în anul 1810, institutie ecleziastica ce va conduce întreaga viata religioasa, cultural-nationala si economica a românilor salajeni, pâna la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Aici îsi va petrece Iuliu Coroianu copilaria si tineretea, în compania celorlati copii, în special a celor din familia lui Florian Marcus, alta personalitate sîlajeana marcanta a epocii moderne, cu care familia Coroianu avea strânse legaturi de prietenie. Peste ani si ani, fiica lui Florian Marcus, Emilia, casatorita Pop, îsi va aduce aminte cu nostalgie de acele vremuri idilice, de petrecerile dansante ale tinerilor români din simleu, sezatorile culturale si alte actiuni cu caracter national-românesc, de la care tânarul Iuliu Coroianu era nelipsit. Îsi amintea de o întâmplare nostima, când a fost „prinsa cu zalog” într-un joc de catre Iuliu Coroianu si care presupunea ca trebuie sa-l sarute. În acel moment, rusinoasa fiind s-a împotrivit, a plâns si a fugit acasa. Reîntâlnindu-l pe Iuliu Coroianu la Badacin, la vârsta senectutii, si-au adus aminte cu mare haz de acea întâmplare.

rn

Formarea profesionala

rn

Iuliu Coroianu a urmat studiile gimnaziale la Liceul Romano-catolic din Cluj, iar cele superioare de Drept si stiinte Politice le-a urmat la Academia din Oradea si la Univesitatea din Budapesta, unde si-a luat si cenzura de avocat.
Cariera sa profesionala cunoaste o ascensiune deosebita. În anul 1870 a fost numit jurat la Subprefectura urbariala din simleu Silvaniei. Dupa numai un an, în 1871 este numit secretar pe lânga comitele suprem, contele Bánffi Bela, în comitatul Crasnei, care avea capitala la simleu, apoi concipist la Curia regala în Budapesta. Dupa înca un an este ales subprefect în cercul Crasnei, comitatul Crasnei.
Anul 1873 a fost unul nefast pentru Europa de Est, în special pentru Transilvania. Izbucnita cu un an înainte în Rusia, epidemia de holera depaseste Prutul, cu toate conditiile de carantina impusa în Austro-Ungaria si prin Pesta, în scurt timp, face primele victime la Cluj. Iuliu Coroianu, în calitatea oficiala pe care o avea, a depus eforturi deosebite în combaterea epidemiei, fapt care i-a adus „un laudatoriu în scris” din partea Împaratului de la Viena.
Tot în anul 1873, pe data de 8 ianuarie, sora sa Clara, maritata Maniu, dadea viata celui de al cincilea copil, pe care l-au botezat dupa unchiul si bunicul sau, adica Dumitriu Iuliu, si care va ajunge una dintre cele mai mari personalitati ale secolului XX. Iuliu Maniu a fost botezat pe data de 1 august 1873, avându-i ca nasi de botez pe unchiul sau, Iuliu Coroianu, jude cercual la vremea respectiva, si pe Carolina Pop. Preot de botez a fost tot un unchi al sau, pe nume Ioan Erdely, iar pe moasa cu care a nascut mama sa o chema Gründstein Emma.
În anul 1874 se muta la Cluj si profeseaza ca avocat. În aceasta calitate s-a dovedit un aparator „calduros si iscusit” în mai multe procese de presa intentate de catre autoritatile maghiare ziaristilor români. De asemenea, s-a remarcat în procesul „Leului de la sisesti”, Vasile Lucaciu.
Îl întâlnim, apoi, pe Iuliu Coroianu în fruntea unei miscari a avocatilor români, care au luat atitudine fata de legile urbariale ce amenintau existenta taranului român, prin „pierderea ultimei bucatele de pamânt, ce a mai putut scapa de nefasta epoca a proceselor urbariale”.
si-a adus o contributie deosebita la dezvoltarea vietii sociale românesti din Cluj. De asemenea, pe plan economic a reusit sa puna în practica ideea profesorului universitar dr. Grigore Silasi, de a înfiinta la Cluj prima banca si casa de credit româneasca, care se va numi „Economul”. Asa cum subliniaza si prof. univ. dr. Mihai Drecin, unul dintre cei mai avizati istorici în domeniul fincanciar-bancar din România, lui Iuliu Corioanu îi revine „meritul fauririi efective a institutiei”.
Iuliu Coroianu va îndeplini functia de director executiv al bancii pâna pe data de 6 noiembrie 1889, când va demisiona din post în urma unor neîntelegeri cu o parte din membri Directiunii. El a fost înlocuit interimar cu B. Podoaba, iar din data de 10 aprilie 1890 cu Dr. Grigore Silasi.

rn

Autor al Memorandumului

rn

Demisioneaza din aceasta functie pentru a se dedica misiunii politice foarte importante pentru natiunea româna cu care a fost însarcinat si anume elaborarea unui proiect de memoriu care urma sa fie înaintat împaratului de la Viena.
Misiunea a primit-o în cadrul Conferintei P.N.R. din 1887, alaturi de Aurel Muresanu, directorul prestigiosului ziar românesc „Gazeta Transilvaniei”. Documentul trebuia sa fie o fresca exacta a situatiei socio-economice, culturale si politice a natiunii române din Transilvania, aflata sub stapânire dualista, austro-ungara si era prevazut sa fie publicat cu ocazia aniversarii unui secol de la aparitia Supplexului.
Presa maghiara a pornit o ofensiva dura împotriva lui Iuliu Coroianu, interpretând demisia lui ca fiind determinata de o serie nereguli fincanciar-bancare în care ar fi fost implicat. Directiunea bancii, la insistentele lui dr. Grigore Silasi a înaintat ziarului „Erdely Hirádó” un text, în care se subliniaza ca Iuliu Coroianu nu a fost dat afara, ci a „abzis”, adica a demisionat singur. În continuare, desi se dezminte implicarea politica a bancii, pentru a o feri de repercursiuni din partea autoritatilor, la fel ca marile banci cu capital românesc din Transilvania si banca „Economul” au sprijinit miscarea nationala si pe Iuliu Coroianu, în special în timpul miscarii memorandiste si a procesului politic ce i-a urmat. Asa se explica faptul ca în ianuarie 1894, directorul executiv dr. Grigore silasi acorda lui Iuliu Coroianu un credit de 8.300 fl. necesari acoperirii cheltuielilor legate de pregatirea procesului memorandist, care s-a desfasurat la Cluj în acel an.
Memorandumul a fost prezentat împaratului de la Viena de catre o delegatie de 300 de români în anul 1892. Acest moment ramâne cel mai important din întreaga istorie a Transilvaniei dintre 1848-1918. El constituie o adevarata sinteza a gândirii si actiunii politice nationale românesti.
La prezentarea Memorandului, redactat de catre avocatul salajean, Iuliu Coroianu au participat 48 de salajeni, care au mers la Viena.

rn

Delegat si semnatar al Unirii Transilvaniei cu România

rn

În decursul lunii noiembrie 1918 s-au constituit C.N.R. si G.N.R. în toate localitatile judetului Salaj.
În sedinta din data de 20 noiembrie 1918 Consiliul National Român Central, cu sediul la Arad, a hotarât convocarea Marii Adunari Nationale pentru ziua de 1 Decembrie, la Alba Iulia. Totodata s-au facut toate demersurile pregatitoare pentru buna desfasurare a acestei adunari, organizarea alegerilor de deputati, pastrarea ordinei si alte masuri administrative.
Se vor forma cercuri electorale în toate judetele Transilvaniei, cu scopul de a-i alege pe reprezentantii românilor care urmau sa plece la Alba Iulia sa voteze Unirea. În judetul Salaj s-au format 5 cercuri electorale si anume: cercul Diosodului; al Silvaniei; al simleului; al Zalaului si al Tasnadului.
Pe data de 26 noiembrie au avut loc alegerile din cercul electoral al simleului. Fruntasi politici ai românilor din aceasta zona alesi ca deputati au fost urmatorii: dr. Cassiu Maniu, fratele lui Iuliu Maniu; dr. Iuliu Coroianu, unchiul lui Iuliu Maniu; dr. Alexandru Aciu; Ioan Talos din Giurtelecul simleului si Valentin Coposu din Bobota. Asadar, Iuliu Coroianu a participat la marele praznic national de la Alba Iulia si a semnat Unirea Transilvaniei cu România.
A doua zi dupa ce Marea Adunare a decretat Unirea neconditionata a Transilvaniei cu România, pe data de 2 decembrie 1918, sunt alese structurile de conducere provizorie ale Transilvaniei: Marele Sfat National, ca organ legislativ si Consiliul Dirigent, organul executiv. Iuliu Maniu a fost ales în fruntea Consiliului Dirigent, iar unchiul sau, Iuliu Coroianu, alaturi de alti 7 fruntasi politici salajeni, a fost ales ca membru în Marele Sfat National al Transilvaniei
A fost ales, apoi în primul parlament al României Mari. A decedat la vârsta de 80 de ani, la Cluj, unde a fost înmormântat.

rn

Dr. Marin Pop, Sef sectie Muzeografie, muzee locale din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau

rn

Bibliografie si sursa foto: Serviciul Judetean Salaj al Arhivelor Nationale, fond Colectia familiala Deleu.

Post Views: 385