Istoria Zalaului de la aparitie pana la recunoasterea ca oras targ in Principatul Transilvaniei

Primele consemnari oficiale despre orasul Zaau au fost redactate în lucrarea cronicarului anonim al regelui Unngariei Bela al IV-lea, care a descris expansiunea ungureasca de la rasarit. Ungurii s-au oprit mai mult timp în zona Zalaului, construind aici granita lor de la rasarit. Zalaul a devenit oras de granita, având în frunte un ban. Cu toate acestea, numeroasele atacuri ale cumanilor si pecenegilor din Transilvania reusesc sa distruga fortificatia de la Zalau, iar mai apoi regalitatea ungureasca muta linia fortificatiilor mai în fata. 

De la cronica lui Anonymus nu se mai pomeneste despre Zalau pâna în anul 1220, când un locuitor din villa Zyloc este învinuit de furt în fata scaunului de judecata de la Oradea. Apoi, în 1241 este din nou consemnat documentar Zalaul. În 1241 se arata cum, „în urma dusmanoasei prigoane a tatarilor”, orasul Zalau a fost distrus.
Urmatoarea datare a Zalaului este în annul 1246, când Zalaul a fost donat de regele Ungariei episcopilor catolici de la Alba Iulia, orasul ramânând în posesia episcopilor din Alba Iulia pâna în 1542. Zalaul apare iar mentionat într-un document din 1263, când episcopul Transilvaniei se plânge regalitatii maghiare despre locuitorii din oras. Tot în acest document se arata ca orasul a fost din nou praduit de tatari. Abia în 1282, episcopul Transilvaniei, Peter, obtine de la regele Ungariei dreptul de a reface mai multe localitati din Transilvania care au fost distruse de tatari. Printre ele se numara si Zalaul, sub denumirea de „villa Zyloc”. stop_coloana
Pâna în 1345 nu se mai cunosc documente despre oras, decât unul din 1299, când se vorbeste despre o mosie dintre Crasna si Zalau. În 1345 apare ca Zalaul a fost vândut unui anume Myke, iar în 1354 apare un document despre o disputa pentru teren între Andrei, Episcopul Transivaniei, si un oarecare Nicolae. Abia pe 24 iunie 1370 orasul primeste dreptul de a tine târg anual pe 13 iulie.
La 1387, Emeric, episcop al Transilvaniei, întareste privilegiile iobagilor din Zalau. Iar de la 1387 pâna la 1401 documente despre Zalau sunt inexistente. La 1401 apare din nou un episcop care a întarit din nou privilegile iobagilor din Zalau. Si acelasi lucru îl face în 1435 si Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. În 1437 au loc lupte între stapânul orasului si taranii rasculati.
Matei Corvin, unul din personajele impresionante din istoria Ungariei si a României, acorda la 1463 Zalaului dreptul de a judeca si de a îi executa pe cei condamnati, iar în 1472 Matei Corvin recunoaste drepturile episcopului din Transilvania de a îi judeca pe localnicii din Zalau. La 1 august 1473 Matei Corvin acorda orasului rangul de târg si dreptul de a tine târg în Zalau pe 10 ianuarie si 1 mai. La 1542, orasul Zalau intra sub jurisdictia Principatului Transilvaniei.