Istoria monumentului de la Guruslău

Obeliscul a fost dezvelit în 1926, cu ocazia Serbărilor Astrei de la Zalău

ASTRA a fost printre cele mai importante societăţi culturale ale românilor transilvăneni. Avea ca scop păstrarea obiceiurilor străbune româneşti. Prin toată activitatea ei, ASTRA a reuşit să răspândească cultura în cele mai îndepărtate şi izolate sate, dar şi să conştientizeze locuitorii acestora că dragostea pentru cultură nu este altceva decât o bătălie dusă pentru păstrarea identităţii naţionale. 

La data de 16 august 1926, la Sibiu, în cadrul şedinţei Comitetului Central al ASTREI s-a hotărât ca în zilele de 12, 13 şi 14 septembrie 1926, Adunarea Generală a Asociaţiuni transilvănene să se desfăşoare la Zalău.
Cu ocazia manfestărilor culturale, care s-au desfăşurat în reşedinţa judeţului Sălaj, a fost inaugurat la Guruslău, conform ghidului „Zalău – Locuri de po-veste”, monumentul dedicat victoriei domnitorului Mihai Viteazu împotriva principelui Transilvaniei, Sigismnund Bathory, luptă ce s-a dat în ziua de 3 august 1601. Inaugurarea monumentului a de-butat cu discursul Ministrului Cultelor şi Artelor, Alexandru Lapedatu, ce făcea parte din guvernul format din membri ai Partidului Naţional Liberal.
La eveniment au mai participat şi alte personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Mi-tropolitul Gurie al Chişinăului, Oni-sifor Ghibu, membru al Academiei Române, dr. Iuliu Haţeganu, Vasile Goldiş şi Octavian Goga. La dezvelirea monumentului din 1926 au participat peste zece mii de persoane, conform lucrării „Mihai Viteazul şi Sălajul – Guruslău 375”.
Monumentul a fost dezvelit la ora 10.00 în ziua de 14 septembrie 1926. Obeliscul inaugurat pe dealul Guruslăului, la 12 kilometri distanţă de urbea de la poalele Meseşului, avea o înălţime de 13,5 metri. Pe placa de marmură de pe soclul monumentului s-a gravat un citat al marelui istoric Nicolae Iorga: „Întru amintirea victoriei repurtate în această localitate la 3 august 1601 cu armiile unite ale lui Mihai Vodă Viteazul şi Gheorghe Basta, împo-triva oştirii lui Sigismund Bathory, s-a ridicat acest sfînt monument prin îngrijirea Asociaţiunii în anul Domnului 1926, al 12-lea al glo- rioasei domnii a Maiestăţii Sale regele Ferdinand I şi al 8-lea al înfăptuirii noului stat român, întregit. Spre premărirea eroului care a fost ucis mişeleşte la Turda, de tovarăşul său de arme, nu a putut folosi roadele biruinţei dobândite aici, acum 325 de ani, pentru a doua sa stăpînire a Ardealului”.
La dezvelirea monumentului, un moment impresionant a fost semnalat atunci când un avion şi-a făcut apariţia pe albastrul cerului din care s-au aruncat florile recunoştinţei şi un mesaj pe care scria „Aviaţia română slăvind memoria marelui Mihai Viteazul ia parte printre voi la dezvelirea monumentului ce l-aţi ridicat admirând opera şi felicitând pe iniţiator”. La sfârşitul festivităţii toţi cei prezenţi au dansat Hora Unirii.
Ca o urmare firească a continuităţii şi permanenţei figurii lui Mihai Viteazul în Sălaj, cu ocazia serbării a 335 de ani de la marea victorie, ostaşii Batalionului 7 Vânători de Munte Zalău ridică lângă obelisc o nouă troiţă din stejar spre premărirea voievodului.  stop_coloana

Monumentul a fost distrus de unguri în 1940

Imediat după cedarea Ardealului, în cel de-al doilea război mondial, trupele de ocupaţie maghiară au primit ordin ca gloriosul mo-nument să fie demolat. Aşa se face că în anul 1940, după Dictatul de la Viena din 30 august, în timpul dominaţiei străine, monumentul închinat domnitorului Mihai Viteazu a fost demolat de comandamentele ungureşti stabilite în teritoriul Ardealului. La 29 noiembrie 1940 are loc actul de vanda-lism al armatei hortyste prin care grupa administrativă mi-litară a Comandamentului armatei I aruncă obeliscul în aer. Dupa dinamitare, se ra-portează organelor superioare, că monumentul nu a avut va-loare artistică şi că în fundaţie, a cărei distrugere nu s-a reuşit în totalitate, se crede că este zidită sabia şi opinca lui Mihai Viteazul.

Comuniştii au lăsat moştenire monumentul actual

După eliberarea Ardealului de Nord, s-a pus imediat pro-blema ridicării unui monument exact pe locul celui distrus. După lungi discuţii, prin ordinul lui Nicolae Ceauşescu, pe 21 octombrie 1976 a fost dezvelit noul monument în memoria lui Mihai Viteazul.
Monumentul a fost realizat de scultorul Victor Gaga, originar din Pria. La dezvelirea monumentului au participat pe dealul de la Guruslău peste 25 de mii de români, conform lucrării „Mihai Viteazul şi Sălajul – Guruslău 375”. La dezvelirea monumentului a participat inclusiv Nicolae Ceauseşcu. Pe una din latu-rile monumentului era adânc săpat în marmură crezul românilor pentru unire. „Aici, la 3 august 1601, oştiile conduse de marele voievod Mihai Vitezul au cucerit o strălucită victorie în lupta pentru apărarea unităţii tuturor românilor, pentru libertate şi neatârnare. Inaugurat în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene-ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu-blicii Socialiste România”, era scris pe una dintre latu-rile monumentului.
Monumentul are gravat pe panoul răsăritean capul lui Mihai Viteazul, alături de cinci personaje redate în întregime, reprezentând pe câţiva dintre căpitanii care au luptat alături de el, printre ei remarcându-se fraţii Buzeşti şi banul Mihalcea. Sculptorul s-a inspirat din gravura de la 1601 a lui Aegidius Sadeler, pictor flamand de la curtea împăratului Rudolf al Austriei. La nord, pe monument apare imaginea lui Mihai Viteazu, în poziţie ecvestră, urmat de cei cinci căpitani. Pe latura vestică este redat sigiliul-simbol al oficializării unirii de către domnitor, cuprinzând figurile lui Mihai şi a fiului său şi semnele heraldice ale celor trei {ări Româneşti. Pe marginile medalionului, în chenar, este cioplită inscripţia ce conţine titulatura pe care şi-a hotârât-o Mihai Viteazul: „Io, Mihail voievod, domn al {ării Româneşti, al Ardealului şi toată {ara Moldovei”, iar sub medalion apare semnătura sa.