Istoria, la pachet cu legendele şi poveştile, este la ea acasă
Judeţul Sălaj este un tărâm al istoriei. Incursiunea în timp poate începe din preistorie, cu peşterea Cuciulat, unde s-au descoperit cele mai vechi picturi rupestre. Traseul istoric are opriri dintre cele mai inedite prin Sălaj. Poţi admira Cetatea Dacidava din Șimleu Silvaniei, principală fortificaţie a strămoşilor noştrii dacii. Imperiul Roman şi-a lăsat şi-a lăsat puternic amprenta asupra civilizaţiei din aceste locuri. Castrul de la Porolissum şi cel de la Buciumi sunt doar două dintre exemplele care arată că în trecut Sălajul era graniţa provinciei Dacia Porolissensis. Treci prin timp şi constaţi că în Ortelec s-au dat luptele dintre voievodul român Gelu şi regatul Ungariei, lupte amintite în Gesta Hungarorum. Epoca medievală aduce în Sălaj urmele a numeroase bătălii. Cea mai importantă bătălie din judeţ a avut loc la Guruslău. În august 1601, pe dealurile Guruslăului, Mihai Viteazul l-a învins pe comandantul trupelor ungureşti, Sigismund Bathory.
Zeci de edificii şi legende ale acestora au rămas şi sunt vizibile şi astăzi în teritoriul judeţului. Sălajul a dat şi zeci de personalităţi istorice. Printre cele mai marcante sunt Ștefan Bathory – regele Poloniei, Simion Bărnuţiu – luptător la Revoluţia din 1848, Iuliu Maniu – prim ministru al României, Corneliu Coposu şi mulţi alţii.
Natura “îşi face de cap” în Sălaj
Minunile dăruite de natură sunt un motiv care obligă la o vizită în Sălaj. Una dintre ele este Grădina Zmeilor, locul unde legendele se îmbină cu crestele stanelor de piatră croite de vânt şi ploaie de-a lungul milioanelor de ani. Măgura Priei, cel mai înalt vârf muntos din Sălaj, oferă peisaje deosebite de la altitudini de peste 900 de metri. Peisaje deosebite pot fi admirate şi pe trasele turistice de pe muntele Meseş. Tot ca obiective turistice naturale pot fi încadrate şi Mlaştina de la Iaz sau Poiana Narciselor. Frumuseţea Someşului este şi ea un atu al Sălajului. Și locurile în care natura “îşi face de cap” sunt cu nemiluita în Sălaj. Poate că nu întâmplător avem la Jibou Grădina Botanică Vasile Fati, cu un renume deosebit.
Pălinca de prune – simbolul Sălajului
Recent, într-o discuţie cu primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu, aminteam despre simbolurile Sălajului. Prim-edilul de Zalău îmi spuena că l-a un moment dat s-a gândit să organizeze un festival al pălincii, dar parcă nu-i venea să promoveze alcoolul. Pălinca de prune, dar nu numai cea de prune, este specifică Sălajului. În orice colţ de ţară mergi şi îi spui cuiva că eşti din Zalău, te întreabă dacă ai la tine renumita “pălincă de Zalău”. Turiştii care vin în Sălaj se bucură să găsească pălincă, proaspătă sau veche, la cele mai bune preţuri din ţară. În Sălaj găseşti litrul de pălincă de prune şi la 15 lei. stop_coloana Și sălăjenii nu fac orice pălincă. E ca o întrecere judeţeană cine face pălincă mai bună. Sunt şi producători autohtoni de pălincă care au dus faima lichiorii sălăjene în toată Europa.
În sfârşit, drumurile sunt puse la punct
Majoritatea drumurilor naţionale şi judeţene din judeţ sunt bine puse la punct. N-a fost aşa chiar dintotdeauna. În ultimii ani ce s-au mai făcut reabilitări. Și am ajuns ca turiştii români care vin în Sălaj să spună că avem cea mai bună infrastructură din zona de Nord-Vest a României. Rămânem însă cu mare lipsă – autostrada. Mai mică dar la fel de importantă este lipsa centurii ocolitoare a Zalăului. Cel puţin, drumurile prin Sălaj te poartă prin peisaje spectaculoase. Europeanul 81 trece prin trecătoarea Meseş, de unde se deschide o privelişte superbă asupra întregii zone a Zalăului. Și drumul naţional 1H are multe de oferit. Din vârful dealului Vârşolţului se poate admira cel mai bine barajul de acumulare de la Vârşolţ, dar şi turlele bisericilor vechi de secole din oraşul istoric Șimleu Silvaniei. Un alt drum deosebit pentru peisajele sale este Crasna – Ciucea, care trece şi prin comuna Cizer. Zona de şes este bine evidenţiată pe drumurile spre Baia Mare, prin Jibou, dar şi pe drumul care merge paralel cu Someşul. Majoritatea drumurilor principale din judeţ sunt, cel puţin pentru moment, netede şi se circulă bine pe ele.
Oraşe frumoase şi biserici trecute prin timp
Un alt specific al Sălajului sunt bisericile de lemn. Avem cele mai multe biserici de lemn din România, ba chiar am şi “exportat” zece biserici în alte judeţe. Pe lângă bisericile de lemn, în judeţ dăinuie biserici reformate construite şi în secolul XIII, care reprezintă oricând un punct de atracţie pentru turişti. Și cele patru oraşe din judeţ dau semne de înfrumuseţare. Zalăul poate reprezenta oricând un centru de atracţie turistică. Are multe din calităţile necesare unui oraş turistic. Locuri istorice, biserici vechi şi frumoase, oameni deschişi. Localnicii se plâng, nu pe nedrept, de anumite aspecte în ce priveşte curăţenia, dar per ansamblu, după standardele româneşti, Zalăul este un oraş curat. Șimleu Silvaniei este urbea de la poalele dealurilor Silvaniei, spectaculoase prin sălbăticie, nu prin înălţime. Șimleul reprezintă un centru istoric al judeţului. De asemenea, Jiboul şi Cehu Silvaniei au edificii şi obiective turistice care merită vizitate.
