Istoria Fantanii cu ingeraşi din centrul Zalăului

Fântâna cu îngeraşi din faţa clădirii Transilvania din Zalău este un loc cu o mare încărcătură istorică, dar şi socială. Cu siguranţă, nu au fost puţine momentele când am mers după apă potabilă la fântănă. O fântănă de care ne leagă multe amintiri, fiind de multe ori şi punctul de întâlnire al multor zălăuani.
Edificiul a fost construit după anul 1854, când administraţia oraşului a alocat o sumă impresionantă de bani pentru a construi o fântână, pentru a aduce la suprafaţă apa rece de la mare adâncime. De-a lungul anilor, fântâna a suferit multe modificări în ceea ce priveşte aspectul şi locul de amplasare. A fost mutată în locul actual în perioada 1899 – 1901, la cererea arhitectului Fardusz Janos, pentru a oferi grupului statuar Wesselenyi o amplasare mai bună în planul pieţei. Înainte de anul 1899, fântâna se afla în apropierea clădirii Primăriei Zalău. Conform unui articol publicat în ziarul Szilagy din anul 1897, publicat în volumul “Zalău – Locuri de poveste”, Fardusz a venit de multe ori la Zalău pentru a organiza piaţa. “Această piaţă este prea mare, ceea ce este neobişnuit pentru un orăşel aşa mic. Este pustie şi goală ca un deşert. Această statuie am vrut să fie o insulă în acest pustiu. Cu acest scop, am proiectat postamentul în acest mod. Trebuia să o protejez de înghesuiala pieţei, de apropierea mulţimii, de gălăgia precupeţelor, de zbieratul purceilor. Dar acest lucru nu era de ajuns. Trebuia neapărat să îi asigur şi un mediu potrivit”, spunea într-un interviu sculptorul grupului statuar Wesselenyi, Fardusz Janos, referitor la planul de organizare a pieţei unde a amplasat statuia.
Fântâna avea aceeaşi formă rotundă, doar că existenţa sa se reducea la bazinul străjuit de cei patru îngeraşi cu aripioare. Îmgeraşii erau situaţi la exterior pentru că apa putea fi luată doar de la stropitorile pe care ei le ţineau în mâini. stop_coloana La baza postamentului exista un bazin de mici dimensiuni ce prelua apa şi o direcţiona spre bazinul mare ce colecta apa. În prezent, pentru a avea acces la fântână se coboară la un nivel sub stradă, printr-o deschidere situată în faţa clădirii Transilvania. Spaţiul este încadrat de cei patru îngeraşi. Baza acestui spaţiu este acoperită cu bucăţi de gresie, iar spaţiul rotund este încercuit de un bazin colector, placat cu bucăţi mici de gresie.
Fântâna cu îngeraşi a avut, conform lucrării “Zalău – Schiţă monofrafică”, redactată de profesorul Leontin Ghergariu, şi un rol important de socializare. Fântâna era locul unde se întâlneau tinerii, în special servitorii clasei burgheze, care nu aveau alt loc de socializare, deoarece aceştia nu participau la petrecerile dansante. “Circulaţa în oraş este destul de redusă. Abia spre seară se mai face puţină mişcare. Ţin să amintesc aici despre fântâna din Piaţa Mihai Viteazul. Acest loc e centrul de întâlnire a servitorilor din Zalău. Spre amurg, servitorii şi servitoarele se adună aici să ducă apă. Întâlnindu-se aici, ei petrec, fac glume, etc. E aceasta o specialitate a Zalăului”, scria Leontin Ghergariu în lucrarea “Zalău – Schiţă monografică”, publicată în volumul “Zalău – Locuri de poveste”.