IPJ Sălaj avertizează: atenție la înșelăciunile online și atacurile de tip spoofing!
Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj atrage atenția cetățenilor asupra creșterii alarmante a tentativelor de fraudă în mediul online, comise prin metode tot mai sofisticate. Una dintre cele mai periculoase este spoofing-ul, o tehnică prin care infractorii se folosesc de identități false pentru a obține date personale sau bani.
Într-un atac de tip spoofing, infractorii falsifică identitatea apelantului sau expeditorului, astfel încât numărul de telefon ori numele afișat să pară că aparține unei instituții oficiale — cum ar fi Poliția, ANAF sau o bancă. Prin intermediul tehnologiei Voice over IP (VoIP), aceștia pot afișa un număr fals, inducând o falsă senzație de încredere sau urgență.
Odată câștigată încrederea victimei, atacatorii acționează cu sânge rece. Se prezintă drept „ofițeri de poliție”, „inspectori bancari” sau „angajați ai ANAF”, vorbesc ferm și convingător, oferă un nume credibil și chiar un număr de legitimație fals. Pretextul este mereu același: o presupusă „anchetă”, „tranzacție suspectă” sau „cont blocat”. Sub presiunea momentului, persoana sunată este determinată să coopereze fără să-și mai pună întrebări.
De multe ori, infractorii își construiesc atacul pas cu pas. Totul începe cu adunarea de informații aparent banale – nume, adresă, vârstă sau postări publice de pe rețele sociale – pentru a face povestea mai credibilă. Apoi urmează apelul în care victima este informată că „face parte dintr-o anchetă” sau că „banii ei sunt în pericol”. În scurt timp, apelantul cere cooperare: divulgarea unor coduri SMS, instalarea unei aplicații de „verificare” sau chiar efectuarea unor transferuri „în conturi de siguranță”.
Totul se desfășoară sub presiune: ton autoritar, avertismente grave și un sentiment de urgență care blochează gândirea logică. În unele cazuri, apelul inițial este urmat de un al doilea, aparent „de la bancă”, care confirmă cele spuse anterior. Astfel, se creează o aparență de legitimitate și încredere dublă. Când victima oferă datele cerute, instalând aplicații sau efectuând plăți, infractorii obțin control total asupra conturilor sale. Iar după prima fraudă reușită, nu de puține ori revin cu alte pretexte, profitând de datele deja colectate.
Polițiștii recomandă prudență maximă și vigilență. În primul rând, nu oferi niciodată coduri SMS, parole, PIN-uri sau date bancare prin telefon. Nicio instituție oficială nu solicită asemenea informații în acest mod. Dacă ești sunat și ți se cere să instalezi aplicații, să transferi bani „în scop de verificare” sau să comunici coduri de acces, închide imediat apelul și contactează direct instituția folosind numerele afișate pe site-urile oficiale.
De asemenea, evită să accesezi linkuri primite prin SMS sau e-mail de la expeditori necunoscuți, chiar dacă par să provină de la o instituție cunoscută. Actualizează sistemul de operare și aplicațiile, folosește parole diferite și complexe pentru fiecare cont, și activează autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile bancare. Monitorizează-ți periodic soldul și istoricul tranzacțiilor, iar la cel mai mic semn de activitate suspectă, anunță imediat banca.
Dacă ai furnizat date personale sau ai efectuat un transfer suspect, anunță de urgență banca și Poliția. Reacția rapidă poate limita pagubele și îi poate ajuta pe anchetatori să identifice autorii.
Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj reamintește tuturor cetățenilor că instituțiile publice și băncile nu cer niciodată prin telefon date confidențiale, coduri de acces sau transferuri de bani. Orice apel care pretinde contrariul trebuie privit cu suspiciune și raportat imediat.
Fiți vigilenți, verificați de două ori și nu lăsați infractorii să vă păcălească prin aparențe!
