Invierea Domnului Iisus Hristos
Sâmbata, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom ajunge la Sarbatoarea Învierii Domnului, Paștile cele mari și sfinte, Sarbatoare a Sarbatorilor pentru toți creștinii. Fost-am duhovnicește „martorii patimirilor” Domnului și am vazut cu ochii credinței suferința și jertfa pe care a îndurat-o pentru noi oamenii și a noastra mântuire. Dar acest drum al suferinței s-a încheiat cu stralucita Zi a Învierii Domnului, când toate s-au umplut de lumina, și cerul și pamântul. Domnul Iisus Hristos fiind Om adevarat și Dumnezeu adevarat, a biruit moartea și ne-a dat și noua viața veșnica. Paștile sunt BIRUINȚA VIEȚII asupra morții! De ce? Cu mult timp înainte de Hristos, Iov a ridicat o întrebare, care a fost repetata de multe ori pe buzele oamenilor de-a lungul mileniilor: „Daca omul a murit o data, fi-va el iarași viu”(Iov 14,14) Strigatul slab al neputinței și necredinței omenști spune: „NU! Ce a murit, ramâne mort!Î Omenirea a avut oameni viteji, ca David, și cât de mare a fost caderea lor. Imperii puternice s-au prabușit în timpul secolelor, și cât de neputincioase au devenit ele în fața forțelor mari care le-au învins Când uriașii cad, când imperiile se prabușesc, când civilizațiile se naruiesc, când sisteme sociale se zguduie, unde vom putea gasi puterea cea mai mare și mai consolidata pe pamânt? Astazi, când toți idolii oamenilor își pierd puterea și faima lor, exista totuși Cineva, a carui putere nu se micșoreaza cu trecerea secolelor, și a carui coroana de biruința nimeni nu i-o va putea rapi! Acest CINEVA este Iisus, Teslarul din Nazaret, a Carui putere și binecuvântare se simt ca cea mai minunata realitate pentru viața noastra. Hristos a dovedit ca are „toata puterea, în cer și pe pamânt” stop_coloana (Matei 28,19) prin toate faptele minunate pe care Le-a savârșit în timpul vieții. Dar nici învațatura minunata și nici faptele mari și minunate n-ar fi ajuns pâna la noi, fara Minunea Învierii Sale. Vrajmașii sai neîmpacați au crezut ca trupul mort pe cruce va ramâne pe vecie în mormântul peste care a fost pravalita o piatra mare și pe care ei l-au întarit „cu straja”, pecetluind piatra”(vezi Matei 27,60-66). Cine le va tulbura odihna, aducându-le ves-tea cea mare dar cu totul neașteptata de ei? Chiar soldații romani, carora le-a fost încredințata pazirea mormântului, vin sa le spuna ca mormântul este gol.-Cum este gol, au venit ucenicii și au furat trupul lui Iisus?-Nu, n-au venit ei, ci, „S-a facut cutremur mare, ca îngerul Domnului, coborând din cer și venind a pravalit piatra și ședea deasupra ei. Și înfațișarea lui era ca fulgerul și îmbracamintea lui alba ca zapada. și de frica lui s-au cutremurat strajerii și s-au facut ca niște morți”(Matei 28, 2-4). La mormântul lui Hristos s-au auzit cuvinte ce n-au mai fost auzite niciodata: „De ce cautați pe Cel viu între cei morți?”(Luca 24, 5), „A ÎNVIAT! Nu este aici”(Marcu 16,6). Noi cântam la aceasta sarbatoare: ,,Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram și sa ne veselim întru ea”(Psalm117, 24) și ne bucura și întarește fagaduința Celui Înviat: „Pentru ca Eu sunt viu și voi veți fi vii”(Ioan14,19).
