Între arșiță și vijelii: cum arată iulie, cea mai imprevizibilă lună de vară
Luna iulie este, din punct de vedere climatologic, cea mai călduroasă perioadă a verii în România, fiind cunoscută popular drept „luna lui cuptor”. Potrivit specialiștilor în meteorologie, acest interval este influențat de mase de aer și sisteme atmosferice care favorizează atât temperaturi ridicate, cât și episoade de instabilitate accentuată.
În mod obișnuit, explică Administrația Națională de Meteorologie, asupra sud-estului Europei acționează dorsala anticiclonului Azoric sau cea a anticiclonului nord-african, care aduc aer cald și vreme stabilă. Uneori, regiunea este influențată și de vaste zone depresionare termice din sud-vestul Asiei. Ca urmare a acestor configurații atmosferice, luna iulie este, în medie, cu 1 până la 3 grade Celsius mai caldă decât luna iunie.
În România, distribuția temperaturilor medii diferă semnificativ de la o regiune la alta. În Câmpia Română și Dobrogea valorile se situează, în general, între 21 și 23 de grade Celsius. În estul și centrul Moldovei, în Câmpia de Vest, dar și în zonele deluroase din Oltenia, Muntenia, Banat și Crișana, mediile sunt cuprinse între 19 și 21 de grade Celsius. În Transilvania, Maramureș, Bucovina și Subcarpați, valorile sunt mai scăzute, între 16 și 19 grade Celsius.
Chiar dacă gradul de instabilitate atmosferică este, în general, mai redus decât în alte luni de vară, iulie nu este lipsită de fenomene severe. Episoadele de furtuni pot apărea frecvent atunci când mase de aer rece pătrund peste aerul cald existent, generând averse torențiale, descărcări electrice, grindină și intensificări ale vântului.
Climatologia arată contraste puternice ale acestei luni. Cea mai ridicată temperatură maximă absolută a fost de 44,3 grade Celsius la Calafat, în 24 iulie 2007. Cea mai scăzută temperatură minimă absolută a fost de minus 0,2 grade Celsius la Miercurea Ciuc, în 6 iulie 1996. Cele mai calde luni iulie au fost în 2012 și 2024, cu o medie națională de 23,7 grade Celsius, în timp ce cea mai rece a fost în 1979, cu o medie de 17,3 grade Celsius. În privința precipitațiilor, cea mai ploioasă lună iulie a fost în 1991, cu 140,8 litri pe metru pătrat, iar cea mai secetoasă în 1989, cu 30,5 litri pe metru pătrat.
Primele zile ale lunii iulie 2026 au debutat cu instabilitate atmosferică accentuată, manifestată prin averse torențiale, vijelii, căderi de grindină și descărcări electrice în mai multe regiuni ale țării. Pe fondul retragerii aerului foarte cald către sud, temperaturile au început să scadă treptat spre valori mai apropiate de mediile multianuale.
În intervalul 5 până la 7 iulie, sunt prognozate în continuare averse slabe, mai ales în zonele de deal și munte. Ulterior, instabilitatea atmosferică va crește din nou, odată cu pătrunderea unui front rece asociat unei depresiuni de origine nord-atlantică. În aceste condiții, temperaturile vor scădea și se vor situa în general între 22 și 29 de grade Celsius la nivel național.
Pentru perioada 13 până la 20 iulie, modelele climatice indică o tendință de încălzire peste valorile normale, mai ales în vestul țării. În același timp, cantitățile de precipitații vor fi deficitare în special în regiunile intracarpatice.
Aceeași tendință se menține și pentru intervalul 20 până la 27 iulie, cu temperaturi peste normal și precipitații reduse. După jumătatea lunii, sunt așteptate episoade de vreme călduroasă și local caniculară, mai ales în zonele de câmpie din vest și sud-vest, unde temperaturile maxime pot ajunge frecvent la 35 până la 38 de grade Celsius, inclusiv în zona municipiului București.
Iulie rămâne astfel o lună a contrastelor meteorologice, în care perioadele de caniculă se împletesc cu furtuni de vară, iar dinamica atmosferică determină variații importante de la o regiune la alta a țării.
