Intrarea in Ierusalim a Domnului
(Ioan 12,1-18)
Evanghelia de astazi ne relateaza evenimentele petrecute în sâmbata si Duminica de dinainte de Pastile iudeilor: cina din casa lui Simon Leprosul(vers.1-8); venirea unei multimi de oameni în Betania, care-i determina pe iudei sa hotarasca uciderea si a lui Lazar cel înviat(vers.9,11); si intrarea triumfala în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos. Cum noi sarbatorim în aceasta duminica Intrarea în Ierusalim a Domnului sau Floriile – una din cele mai scumpe sarbatori ale crestinatatii – vom zabovi, în putine cuvinte, asupra acestui eveniment. Pornind Domnul din Betania, a doua zi (adica duminica), ajunge în Betfaghe, unde trimite doi ucenici în satul dinaintea lor spre a-I aduce o asina cu mânzul ei, ce se gasea acolo legata, cu lamurirea, daca cineva se va opune, sa-i spuna ca este dorinta Domnului. Mergând cei doi ucenici, au facut precum le poruncise Iisus: au luat asina si mânzul ei si au pus pe ele hainele lor, iar Iisus a sezut pe dânsele. Foarte multi din popor asterneau pe cale hainele lor, iar altii taiau ramuri din copaci si le asterneau pe cale. Covor de vesminte si de ramuri din copaci se întindeau înaintea lui Iisus, iar multimea cu ramuri de finic si de maslin în mâna, striga: „Osana Fiul lui David; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” Multimea care-L însotea din Betania spre Ierusalim, împreuna cu multimea care-I iesise Domnului în întâmpinare, din Ierusalim, I-au alcatuit Domnului o procesiune mareata si entuziasta, conducându-L spre muntele Maslinilor. Nu este o intrare triumfala militara ca a atator stop_coloanaregi ai poporului evreu, facuta în carute marete si cu cai stralucitori, cu garzi personale si cu nesfârsite trupe de escorta, cu un aer de mândrie si putere. Iisus nu intra în Ierusalim cu alaiul lui David, al lui Solomon si al atâtor regi ai evreilor. El intra calare pe o asina. Aceasta, în primul rand pentru a se împlini proorocia Lui Zaharia: „Iata, aceste toate s-au facut, ca sa se împlineasca ceea ce s-a spus prin proorocul care zice: Bucura-te foarte fiica Sionului, veseleste-te, fiica Ierusalimului, caci iata împaratul tau vine la tine: drept si biruitor; smerit si calare pe asin, pe mânzul asinei”(vers.9,9). Dar faptul acesta arata desavârsita smerenie a Domnului, care foloseste un animal asa de umil. sederea Domnului pe mânzul asinei înseamna întoarcerea neamurilor, adica a pagânilor de la necredinta la credinta. Manifestarea multimii la intrarea Mântuitorului în Ierusalim avea o semnificatie profunda. Ea însemna recunoasterea lui Iisus ca fiind drept „Cel ce vine”, adica Mesia, Fiul lui David si Împaratul Pacii, despre Care graisera proorocii. Daca înainte Mântuitorul evita astfel de manifestari din partea martorilor minunilor Sale, acum, în preajma preamaririi prin Patimi si Înviere, accepta aclamatiile multimii
