Întâmpinarea Domnului în Templu

Dragi cititori, astăzi biserica de rit bizantin și latin sărbătorește ”Întâmpinarea Domnului în Templu”.

Evanghelia apostolului Luca ne istorisește despre Fecioara Maria, care, la patruzeci de zile după nașterea lui Iisus Hristos, supunându-se prescrierilor Legii lui Moise, a venit la Templul din Ierusalim pentru a-l oferi lui Dumnezeu pe fiul ei, întâi născut, împlinind astfel ritualul purificării.

Împlinirea unei prescrieri care nici pentru Iisus, nici pentru Fecioara Maria nu era obligatorie, ne reliefează o elocventă lecție de smerenie a celor doi pedagogi magistrali, care descind în istorie și se încadrează în limitele ei pentru a o chema la plinătate.

”Astăzi” este sărbătoarea marii întâlniri. Hristos intră în Templu și se întâlnește cu poporul lui Dumnezeu din Vechiul Testament, reprezentat de bătrânul Simeon și de proorocița Ana.

Neglijabil și lipsit de valoare pentru mulți, anost și mediocru pentru societate, dar nelipsit din Templu și mereu cufundat în rugăciune, Simeon primește darul inedit de a-l recunoaște pe Mesia. Sufletului genuin și credinței puternice i se încredințează demnitatea cea mai mare: ”Ochii mei au văzut mântuirea pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor, lumină pentru luminarea neamurilor…”

Astăzi este sărbătoarea marii întâlniri, dintre omul vechi și omul nou, reconstituit, metamorfozat de har. Hristos intră în locașul sfânt și se îmbracă în sărăcia extremă, substituindu-se fiecăruia dintre noi și încredințându-i lui Dumnezeu natura umană decăzută și toată suferința abisală.

Dragilor, lumea noastră contorsionată este într-o continuă navigare pe mare, este imperativ să cunoaștem bine ”porturile de acostare”. Dacă zilele noastre, consumate adesea în van, nu se întâlnesc cu viața de credință, totul devine absurd.

Pentru omul care crede, fiecare sărbătoare sacră se preschimbă într-un episod interior și mereu actual al iubirii lui Dumnezeu. Este vital să ne sustragem acestei lumi profund secularizate, care ne devorează pe zi ce trece tot mai mult și să-l lăsăm pe Dumnezeu să împlinească ”neajunsurile dorurilor noastre rătăcitoare” (Nicolae Turcan).

O sărbătoare binecuvântată! Toate cele bune!