INTAMPINAM CENTENARUL UNIRII in spiritul dreptatii si al adevarului istoric

rn

Recent, la Turda, ”acolo unde voievodul MIHAI CEL BRAV a fost ucis”, a avut loc o manifestare a unor ramasite nostalgice, dupa apuse vremuri feudale. Reprezentanti ai celor patru religii ”recepte” ale minoritatii maghiare din Transilvania au comemorat 450 de ani de la Hotarirea Dietei nobiliare, tinuta la Turda in ianuarie 1568, prin care s-a proclamat libertatea religioasa pentru cele trei confesiuni unguresti, ce luasera calea reformei religioase: unitariana, luterana si reformata.
Dar de proclamata libertate se bucurau doar opresorii, in timp ce ortodoxia, sau ”dreapta credinta”, religia celor multi, religia romanilor, populatie majoritara in Transilvania, nici macar n-a fost amintita. Iar Hotarirea prevedea ca se acorda libertate de manifestare tuturor confesiunilor religioase. Dieta a mentinut, in continuare, religia ortodoxa a romanilor ”schismatici” la statutul de religie tolerata.
Asadar, noi cei multi nu am beneficiat de libertatea proclamata atunci la Turda. Noi, romanii, dintotdeauna majoritari, ramaneam in continuare ”tolerati” pe propriul nostru pamant, soarta stabilita de catre cei puternici, dupa inabusirea rascoalei iobagilor romani de la Bobalna, la 1437. Atunci, minoritatile din Transilvania: ungurii, sasii si sacuii au constituit acel pact, Unio Trium Nationum, ”CONTRA PLURES”, legiferat apoi prin Tripartitul lui Werbotzi. Cei puternici in epoca se proclama natiuni, isi acorda drepturi si libertati, mereu refuzate romanilor. De drepturi si libertati se bucura numai cele patru religii ”recepte”. Numai acestea se pot improprietari cu pamanturile noastre, cu padurile si apele muntilor nostri. Biserica romanilor este exclusa, nefiind recunoscuta.
Daca revenim in actualitate, vom intelege ce se ascunde sub haina unor asemenea manifestari, menite sa ne reaminteasca, sa actualizeze si sa reinvie situatii din trecut, favorabile fostilor opresori, dureroase si umilitoare pentru noi… Zilnic vedem cum sunt revendicate si acaparate bunuri si valori din avutia noastra nationala, de catre urmasi ai fostilor stapani, adesea in numele celor patru ”recepte” ale minoritatii maghiare. Sunt revendicate intinse pamanturi si loturi agricole, munti intregi cu padurile respective, monumente istorice, cladiri de patrimoniu si chiar strazi intregi in unele orase din Ardeal si Banat. Totul se poate pretinde si se obtine pe baza unor legi si intelegeri dubioase, prin care s-a promis ”restitutio in integrum”, in schimbul sustinerii unor guverne iresponsabile, prin voturile minoritatilor.
Recent, o pretinsa urmasa a contelui Banffy, pe baza unor acte dubioase prezentate la judecatoria Huedin, pretinde mii de hectare de padure din muntii comunei Poieni, din judetul Cluj. Mai vrea si toate carierele cu ”piatra de Ciucea” si terenurile agricole din defileul Ciucea-Negreni. Ba mai revendica si cetatea Bologa, pe care la 1399 regele Ungariei o recunoste, impreuna cu cetatea Bran, ca fiind in stapanirea domnului tarii Romanesti, Mircea Basarab. Iata cat de mult inapoi in timp merg unii in propria noastra istorie! Scotocesc adanc, pentru a putea jefui cat mai mult.
si cine permite acest jaf? Nu trebuie sa ne intrebam prea mult. E suficient sa privim, macar din cand in cand, la lucrarile acestui nemaipomenit Parlament al Romaniei. Vedem la tribuna un reprezentant al minoritatii maghiare, cum justifica defrisarile ilegale din muntii nostri. ”Noi am cerut Guvernului, pe baza protocolului de sutinere in Parlament, si cand au avut nevoie de voturile noastre, au cedat”. Dar, ce organ de stat s-a sesizat, ori a intervenit sa puna capat unor asemenea revoltatoare stari de lucruri? Din nenorocire, toate guvernele din acesti ani ai ”jafului general” au facut apel la voturile minoritatilor, pentru a-si ascunde abuzurile si nelegiuirile si pentru a fugi de raspundere.
Cine indrazneste sa vorbeasca despre aceste anomalii si abuzuri, obtinute prin santaj, i se pune in fata conceptul ”discriminarii pozitive”, pe care tanara democratie romaneasca, model in Europa, o asigura nationalitatatilor conlocuitoare. Cine critica modul in care se profita de aceasta politica este taxat drept ”nationalist”.
Asistam la o campanie sustinuta de defaimare a Romaniei. Suntem asaltati zilnic, prin organe de presa si alte mijloace de comunicare unde este falsificat adevarul istoric sau cel demografic. Se cauta a se induce ideea ca spiritul nostru tolerant este, de fapt, slabiciune si incompetenta. Se emit teorii despre incapacitatea statului roman de a stapani si administra economia nationala. Se justifica astfel instrainarea tuturor capacitatilor industriale, si chiar si a solului agricol, sub pretextul ”privatizarii”. O alta forma de jaf.
De mult timp se duc campanii de defaimarea a prestigiului unora din cei mai iubiti eroi nationali, precum Avram Iancu, sau poetul emblematic, Mihai Eminescu. Mihai Viteazul, primul unificator al celor Trei tari Romanesti, este vizat de o actiune de mare amploare de contestare si diminuare a maretei lui realizari, Unirea de la 1600. Se vehiculeaza teoria istoricilor unguri despre „condotierul”, aventurierul care a cuprins Ardealul si Moldova prin razboaie de cucerie, nu ca ar fi fost constient de unitatea de limba si credinta a romanilor din cele trei tari. Se trece cu vederea faptul ca dupa ce s-a incoronat, la Alba Iulia, ca Domn al tarii Romanesti, al Ardealului si toata tara Moldovei, a ridicat Episcopia ortodoxa la rangul de Mitropolie a Ardealului. El raspundea astfel asteptarilor romanilor din Marele Principat al Transilvaniei, bucuriei si sperantei trezita la toti acestia de ”un Domn de aceeasi lege cu noi”. stop_coloana
Se sustine si ca acest moment astral al istoriei noastre, Unirea de la 1600, nu s-a datorat constiintei nationale a romanilor, intrucat in epoca nu se vorbea inca de ideea de natiune. Numai ca pe noi, pe romani ne-a unit atunci si ne uneste si astazi aceeasi ”lege romaneasca”, afirmata mai intai de cronicarii moldoveni si munteni, si justificata stiintific de corifeii scolii Ardelene. si astazi, in unele sate romanesti traditionale, legea morala romaneasca rezolva pricinile dinte oameni mai bine decat legiuirile mereu schimbatoare. La aceasta lege a facut apel si Horia, in timpul Rascoalei iobagilor romani, de la 1784-85, impotriva latifundiarilor unguri, cand a poruncit ca nobilii prinsi sa nu fie omoriti, gandind cu bunacredinta: ”I-om face oameni, ca si noi; daca i-om boteza si i-om cununa in legea noastra romaneasca”.
Aceasta lege romaneasca, unitatea de limba si credinta, a fost fundamentul si izvorul redesteptarii noastre nationale, care in secolul al XIX-lea a dus la cristalizarea ideii de natiune. Ideea unitatii nationale a romanilor nu s-a nascut din neant. Ea s-a faurit in lupta dusa de toti romanii, de-a lungul veacurilor, si era firesc sa fie incoronata, in anul de gratie 1918, prin realizarea unitatii statale a Romaniei, unirea hotarita de intregul popor roman; in Adunari plebiscitare, la Cernauti, Chisinau si Alba Iulia.
Negarea astazi a actiunii unificatoare a lui Mihai Viteazul, ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru noi, intrucat se vizeaza negarea unitatii statului national roman. La unele posturi Tv din Cluj se bate zilnic moneda pe tema ”transilvanismului”, in perspectiva separarii Transilvaniei de Bucuresti. Pentru aceasta, e nevoie de niste ”autonomii”. Culturala, mai intai, apoi financiara si in sfarsit autonomie teritoriala. Pana atunci, sa fie sterse, pe cat se poate, urmele locuirii acestei provincii de catre romani. Eventual, alungati precum romanii din Harghita si Covasna. La nevoie, chiar si un genocid, ca la lp si Treznea. Ca avertisment. Ca sa stie romanii la ce sa se astepte.
Mergeti si vedeti cum a fost vandalizat monumentul lui Mihai Viteazul, ridicat la Cluj-Napoca, in piata cu acelasi nume. Sau, in acelasi oras, cum a fost ciopartita inscriptia de pe statuia lui Baba Novac.
si sa retinem ca la manifestarea de la Turda, cei prezenti, in totalitate reprezentanti ai partidelor si bisericilor maghiare, au cerut Guvernului Romaniei sa ridice un monument, al ” libertatii religioase”. Ce fel de libertate, stim acuma si din nenorocire stiam de prea multa vreme… Se incearca validarea unor vechi drepturi si privelegii ale fostilor opresori, ”stapani luati din drum”, cum zice George Cosbuc. Astazi, in anul Centenarului Unitatii Noastre Nationale!. Nu suna asta a sfidare?

rn

Prof.Valer Popa
Redactor-sef, ”Normalistii Clujeni”