Industria milei

Provoci mila, produci bani – este principiul dupa care functioneaza industria cersitului. Banii circula in orice conditii, chiar daca acum, in vremuri de criza, sunt mai putini, ca in orice afacere. Masurile impotriva cersetoriei sunt ineficiente. Politistii intocmesc fara nici un rezultat 50 de procese verbale in fiecare luna.
In cersetorie se castiga inca bine. Un „agent” harnic se alege cu peste un milion de lei vechi intr-o zi. Numai ca banii trebuie impartiti cu „impresarii”.
Un job pe care prea putina lume il intelege
Intr-una din zilele trecute cand mijise a primavara sapam in gradina cu harletul. Auzind poarta zgaltaindu-se ies in curte si dincolo, spre drum vad o femeie incercand sa forteze inchizatoarea. Un zdrahon de muiere, nici tuciurie, nici albineata, ma implora intr-un stil aparte sa-i dau cativa lei. Bucuros, iti dau, i-am spus, iti dau 400 de mii de lei vechi ca mai am o cazma sa ma ajuti la sapatul gradinii pana diseara. Iti dau si bani, iti dau si mancare. Mai balmaji muierea ce mai balmaji, apoi s-a intors si a plecat cu cateva injuraturi pe buze. Doamne, absurd sunt, mi-am zis in gand, sa-i cer cersetorului sa munceasca. Pai el o face deja. Cersetoria este meseria lui. Tiganusul din localuri cu sosetele la mana, piranda cu copilul in brate, baba imbracata rapanos, barbosul cu un picior de lemn, toti sunt la job. Ei sunt la locul lor de munca fie ca acesta se numeste intersectie, piata, trotuar, scarile blocurilor ori portile satenilor. Lumea nu intelege asta si se enerveaza din cauza lor sau ii compatimeste dandu-le bani, contribuind astfel la perpetuarea profesiei. Saptamanal in buletinul informativ primit de la politia comunitara se consemneaza cazuri si nu putine, de sanctiuni pentru cersetorie.
Daca n-am da, cersetoria s-ar ofili
Am mai putea vorbi despre cersetorii care iti bat la usa apartamentului scotand din buzunar o hartie mototolita prin care vrea sa-ti dovedeasca faptul ca i-a ars casa, despre cersetorii din curtile bisericilor in zile de slujba, despre cersetorii batrani, care fac ce au facut toata viata. (Albi din piata e un caz aparte „copil sarac si fara parinti”), dar politia comunitara are in vedere persoanele care intind mana si sunt apte de munca.
Indiferent de forma ei, fara oameni milostivi, fara naivi si doritori de a ajunge in rai, cersetoria nu ar mai fi rentabila s-ar ofili si pana la urma ar disparea.
Castigi daca vinzi o poveste
Spuneam ca cersetoria a devenit o meserie. Adica trebuie sa fii bun la cersit, si daca se poate sa ai un defect fizic vizibil. In zona Astralis din cand in cand apare un ins cu piciorul innegrit. Si-l afiseaza ostentativ in vazul trecatorilor. I-am oferit si eu odata 1 leu. O femeie care vindea flori langa barbatul cu piciorul innegrit, rase de mine. Mi-a dat sa inteleg ca cersetorul este o veritabila sursa de bani. Sochezi, provoci mila, produci bani. Numai ca dupa marturisirile femeii, banii se duc la o protectoare care de trei-patru ori pe zi „ii face monetarul si-i aduce-n scarba niste resturi de mancare”.
Sub masca… sosetelor
Prin localuri sau pe strada adesea esti intampinat de copii cu cateva perechi de sosete in mana imbiindu-te sa le cumperi, ori macar sa le dai un banut, fie el cat de mic.Sunt trimisi de parinti sa vanda sosete, pentru a masca in fata oamenilor legii cersetoria. Acasa sunt chestionati imi povestea unul dintre tanci nu in functie de perechile de sosete vandute ci in functie de suma de bani. Cu atat sunt mai gratulati de parinti cu cat aduc mai multi bani.
E criza si-n cersetorie
Un baietas de vreo noua ani, care sub pretextul vanzarii de sosete incearca sa-i induplece pe trecatori, imi spunea ca a castigat intr-o zi 300 de mii de lei vechi fara a vinde o pereche de sosete. Femeia care vindea flori afirma ca omul cu piciorul vanat castiga peste un milion de lei pe zi, numai ca banii ii ia protectoarea. O tiganca din Jibou, cu pruncul la tata se jeluia ca o omoara barbatul in bataie daca nu-i duce cel putin 500 de mii de lei seara acasa. Albi din piata tine pe un carton doar cateva monede. Bancnotele le baga in buzunar ca, zice el, „vin bagabonzii si-mi fura banii daca-i tin la vedere”. Cand aduna doua-trei sute de mii de lei se duce ata sa-i cumpere bunataturi mamei sale bolnave si revine in piata doar a doua sau a treia zi. E criza si-n cersetorie.
Numarul cersetorilor creste
Din comunicatele de presa primite de la Politia comunitara a Zalaului, rezulta ca in medie se aplica 10-12 amenzi contrave-ntionale pe saptamana pentru apelarea la mila publica a unor persoane apte de munca. Cam 50 de procese verbale de contraventie pe luna. Lucian Trif, purtatorul de cuvant al Politiei comunitare marturisea ca „nu putem controla toate zonele municipiului” si ca atare numarul cersetorilor ar fi mult mai mare. 95 la suta dintre cei sanctionati sunt persoane – hai sa le zicem de data asta – de etnie rroma. Majoritatea provin din Romanasi, Dersida, Jibou Sanmihaiu Almasului, Mal, dar si din localitati ale judetelor limitrofe. Comunitarii ii amendeaza, (bineinteles ca amenzile nu sunt platite niciodata) ii urca in mijloace de transport cu destinatia domiciliul de pe actul de identitate. La doua-trei zile apar din nou pe… ecranul politistilor comunitari. Lucian Trif preciza ca pe vremuri ca ale noastre, adica de criza, numarul cersetorilor creste de la o zi la alta, iar numarul comunitarilor e in descrestere.
95 la suta dintre cersetorii sanctionati de catre politisti sunt de etnie rroma
Fara scrupule
In Jibou,de pilda, in fata magazinului Unicarm, si in jurul Casei de cultura tiganci cu puradei la san te agreseaza pur si simplu. Isi permit pentru ca la cativa zeci de metri sunt supravegheate de… parteneri, parteneri carora seara le fac decontul in crasma de la intrarea pe strada Stejarului, (fosta Caramidari). Nu vin cu bebeul dupa ele pentru ca n-au unde sa-l lase. Nu. Acestea sunt strategiile lor de marketing. Toate aceste strategii au ca scop influentarea afectiva a trecatorului. Treaba cersetorului, in genere este sa-i sensibilizeze pe acei oameni preponderent religiosi sau naivi. Daca nu arunci cel putin o moneda de 50 de bani, risti sa fii injurat.