Dragi cititori, în fiecare an, la 1 septembrie, biserica sărbătorește începutul noului an bisericesc, sărbătoare cunoscută în vechime sub numele de ”Indictul” (indiction la romani înseamnă poruncă).

Această dată reprezintă un ”reziduu juridic” pronunțat în Imperiul Bizantin, pe baza calculării timpului practicat în Imperiul Roman. Indicturile reprezentau inițial epoci ciclice fiscale, acest sistem fiind introdus de împăratul Iuliu Cezar în anul 46 î.Hr.

Această sărbătoare a fost împrumutată din legea veche, unde evreii sărbătoreau la 1 septembrie, anul nou civil. Ei începeau calendarul cu luna Tișri (luna septembrie), iar în prima zi a acestei luni se odihneau, îl preaslăveau pe Dumnezeu și aduceau jertfe de purificare și mulțumire. Potrivit tradiției iudaice, în aceasta zi, Dumnezeu a început lucrarea de creere a lumii.

Tot în această zi începe activitatea publică a Mântuitorului Iisus Hristos și este amintit momentul în care El intră în sinagogă și citește cuvintele prorocului Isaia care profețeau despre Persoana Sa Dumnezeiasca.( Isaia 6,1-2) Din punct de vedere social, în vechime, dar și acum, anul avea alte repere. Erau cele două sărbători, cea de primăvară, a sfântului Gheorghe și cea de toamnă, a sfântului Dimitrie. Aceste sărbatori se suprapuneau peste anotimpurile în care încep și se încheie muncile agricole și aveau în vedere activitatea umană legată de cultivarea pământului.

Biserica a stabilit că Anul Nou este, de fapt, 1 septembrie și nu 1 ianuarie, care este finalizarea oficială a anului calendaristic propriu zis.

Dragilor, data de 1 septembrie este profund legată de istoria mântuirii. Pe parcursul unui an bisericesc se derulează lucrarea lui Dumnezeu cu omenirea, de la creație și până la sfârșitul lumii. Anul nou spiritual se încheie sugestiv, la final de august, cu cele două treceri în veșnicie ale Maicii Domnului și ale Sfântului Ioan Botezătorul. Acestea simbolizează finalitatea vieții telurice și începutul vieții veșnice. Anul nou bisericesc ne invită la alte repere decat cele lumesti. Să reflectăm împreună la conjuncția dintre realitățile pământești și cele cerești, dar și la legătura dintre viața sufletească și natura înconjurătoare.

Toate cele bune, sau, mai bine zis, ”La mulți ani”!