Incursiunea economică in cele două județe alese după un criteriu neutru arată cat de inapoiat este Sălajul față de restul țării

Analiștii de la prestigioasa revistă cu profil economic “Capital” vin cu o abordare inedită și au realizat un studiu economic comparativ pentru cele două județe din România din care sunt originari președintele țării, Klaus Iohannis (Sibiu) și prim-ministrul Dacian Cioloș (Sălaj). 

Studiul arată cu lux de amănunte de ce județul Sibiu este mult mai important decât județul Sălaj în activitatea economică din țară.
“În timp ce primul județ – Sibiu, își consolidează poziția în rândul principalelor centre economice ale țării, cel de-al doilea – Sălaj, și-a văzut în 2015 economia în scădere, iar singura rază de speranță pare a fi autostrada A3”, spun analiștii de la Capital.
“Care este legătura între Sibiu și Sălaj? Sunt amândouă județe din Transilvania, au un relief mai degrabă muntos și deluros, iar președintele este originar din primul din ele, în timp ce premierul este de loc din al doilea. În rest, poate doar faptul că încep amândouă cu litera “S” să le mai apropie, căci din punct de vedere economic, cultural și social între cele două bucăți de Românie există mai degrabă deosebiri decât asemănări. Astfel, dacă Sibiul are o viață efervescentă și este unul dintre cele mai importante centre industriale, zootehnice, turistice sau culturale din țară, Sălajul nu reușește decât rareori să iasă în evidență și evoluează în anonimat, undeva în a doua jumătate a clasamentului”, spun analiștii Capital.
“De vină ar putea fi și poziția geografică: Sibiul e așezat la întretăierea unor importante căi de transport, în timp ce Sălajul este strivit undeva între Cluj și Bihor, departe de rutele majore de comunicații. Și dimensiunile celor două entități ar putea conta în această evoluție economică diversă: dacă Sibiul are 377.000 de locuitori, cu 147.000 în reședința de județ și circa 200.000 în zona metropolitană, dar și cu o populație de 47.000 în Mediaș, Sălajul are numai 225.000 de locuitori, Zalăul, cu 56.000, fiind cu puțin mai mare decât al doilea oraș din Sibiu”, spun cei de la Capital.

Minusul Sibiului este situația afaceristului Carabulea,
iar plusul Sălajului este undeva în viitor – autostrada

Cei de la Capital au găsit însă și un punct slab pentru Sibiu, dar și un punct forte în viața economică a Sălajului.
“Nu toate sunt roz, desigur, nici în Sibiu. Imperiul economic construit de cel mai important om de afaceri local, Ilie Carabulea, cuprinzând Banca Carpatica, Carpatica Asig sau Atlassib, se cam clatină în ultimii ani din cauza problemelor penale ale fondatorului. Și nu toate sunt în culori închise în Sălaj: autostrada A3 Cluj Napoca – Oradea ar urma să traverseze județul și să treacă la doi pași de Zalău. Pentru început, în curând ar trebui să reînceapă lucrările la sectorul Borș – Suplacu de Barcău, care ar duce șoseaua de mare viteză până la granița județului. Cum și ungurii plănuiesc să construiască un nou segment care să faciliteze accesul de la Borș la rețeaua lor de autostrăzi, e posibil ca peste doi-trei ani Sălajul să devină mai atractiv în ochii investitorilor occidentali”, spun analiștii Capital.

Diferența de putere economică dintre Sibiu și Sălaj

Cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), preluat de Capital, ne spun că în 2015 Sibiul a avut un produs brut pe cap de locuitor de 8.467 de euro, în creștere reală cu 4,6 la sută față de anul precedent, ceea ce plasează județul pe locul al optulea în țară la capitolul PIB per capita, după București, Constanța, Timiș, Cluj, Ilfov, Brașov și Prahova.
Aceeași sursă ne spune că evoluția pozitivă va continua, indicatorul urmând să ajungă la 10.300 de euro în 2018. Tot de la CNP aflăm că anul trecut salariul mediu net a atins 1.727 de lei, în creștere cu 6,9 la sută față de 2014 (urmând să atingă aproape 2.100 de lei în 2018), dar și că rata șomajului a coborât la 3,7 la sută, de la 4,6 la sută cu 12 luni în urmă (urmând să oscileze între 3,5 la sută și 4 la sută în următorii trei ani). Și numărul mediu de salariați în Sibiu a atins 123.000 (cu 2,8 la sută mai mulți decât în 2014) și ar trebui să crească la 135.500 în 2018.
Cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) ne spun că în 2015 Sibiul a avut un produs brut pe cap de locuitor de 8.467 de euro, în creștere reală cu 4,6 la sută față de anul precedent, ceea ce plasează județul pe locul al optulea în țară la capitolul PIB per capita, după București, Constanța, Timiș, Cluj, Ilfov, Brașov și Prahova. Aceeași sursă ne spune că evoluția pozitivă va continua, indicatorul urmând să ajungă la 10.300 de euro în 2018.
Tot de la CNP aflăm că anul trecut salariul mediu net a atins 1.727 de lei, în creștere cu 6,9 la sută față de 2014 (urmând să atingă aproape 2.100 de lei în 2018), dar și că rata șomajului a coborât la 3,7 la sută, de la 4,6 la sută cu 12 luni în urmă (urmând să oscileze între 3,5 la sută și 4 la sută în următorii trei ani). și numărul mediu de salariați în Sibiu a atins 123.000 (cu 2,8 la sută mai mulți decât în 2014) și ar trebui să crească la 135.500 în 2018.
Pentru Sălaj, datele CNP nu arată chiar așa de impresionant. Cu un PIB per capita de stop_coloana 5.953 de euro în 2015 (în scădere cu 0,7 la sută față de 2014), dar previzionat a ajunge la 7.400 de euro în 2018 și cu un salariu mediu net de 1.443 de lei (cu 8,7 la sută mai mare decât în urmă cu un an), ce ar urma să se apropie de 1.750 de lei în 2018, județul din nord-vestul Transilvaniei se plasează undeva la mijlocul clasamentului național, depășit de Tulcea, Dolj sau Vâlcea.
Și rata șomajului (5,3 la sută la finele lui 2015 față de 5,9 la sută în urmă cu 12 luni, prognozată a stagna în următorii ani) este aproape de media națională, singura evoluție mai spectaculoasă petrecându-se la nivelul forței de muncă: numărul mediu de salariați a atins 45.700 în 2015 (cu 4,6 la sută mai mulți decât în 2014) și ar urma să urce cu 11,6 la sută în următorii trei ani.

Sălajul este în declin; Sbiul pe creștere

Cele mai recente date puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS) preluate de revista Capital confirmă în mare parte calculele CNP. Astfel, în Sibiu, producția industrială a crescut cu 6,3 la sută anul trecut față de 2014, iar exporturile s-au cifrat în perioada ianuarie-octombrie la 1,945 miliarde de euro, cu peste 100 de milioane (sau 5,6 la sută) mai mult decât în primele zece luni ale anului precedent.
În același timp, în unitățile de cazare din județ au sosit în 2015 aproape 437.000 de turiști, cu 23 la sută mai mulți decât în anul anterior.
Nu la fel de bine par a merge lucrurile în sectorul imobiliar, unde dacă în 2014 s-au emis 609 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în 2015 numărul acestora a scăzut ușor, la 588.
Pentru Sălaj, datele INS arată ceva mai prost: în 2015 producția industrială a scăzut cu aproape 9 la sută, iar exporturile firmelor din zonă s-au redus la 394 de milioane de euro în primele zece luni ale anului, față de 430 de milioane de euro în ianuarie-octombrie 2014 (respectiv minus 8,4 la sută).
În turism s-a înregistrat, din fericire, o creștere de peste 15 la sută a numărului de sosiri (de la 32.200 în 2014 la 37.800 în 2015), însă acest sector este departe de a avea pentru economia locală greutatea pe care o are în Sibiu.
Și zona imobiliară a fost pe plus (397 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale anul trecut față de 375 în urmă cu un an), însă și ea reprezintă doar o mică parte din produsul intern brut județean, care s-a contractat anul trecut potrivit CNP (doar Sălajul și Ialomița înregistrând scăderi ale PIB per capita în 2015).

Sălajul stagnează și abia culege praful de pe tobă
față de Sibiu în privința investițiilor străine

Analiștii de la revista Capital au încercat să găsească și vinovații pentru situația grea pentru Sălaj din punct de vedere economic.
“Cine este de vină pentru această evoluție negativă? Cel mai probabil faptul că economia locală se bazează prea mult pe uzina de țevi Tenaris Silcotub (cu o cifră de afaceri de peste două miliarde de lei în 2014, pe locul doi în județ aflându-se Hanna Instruments cu 125 de milioane de lei; trebuie spus că în această cifră de afaceri sunt luate în calcul și rezultatele oțelăriei Tenaris din Călărași). Iar anul trecut industria metalurgică europeană a avut mult de suferit din cauza importurilor ieftine de produse de oțel din China.
Apoi, în ciuda apropierii de granița de vest, investițiile străine nete în Sălaj au fost, în perioada 1991 – 2015, de 122 de milioane de euro (locul 28 în țară). Spre comparație, Sibiul a atras în aceeași perioadă 535 de milioane de euro (locul 15 la nivel național).
Iar veștile din Sălaj nu sună prea bine: în ultimul an singura investiție majoră a fost tot a Tenaris, care a deschis la Zalău un centru de training de 14 milioane de dolari și nu pare a exista nici un alt proiect major de business pentru viitorul apropiat. În schimb, în Sibiu, Jaeggi Industries a deschis vara trecută o fabrică de frigidere care a costat 20 de milioane de euro, iar George Costache, CEO Siemens România, a declarat că în 2016 firma sa va finaliza investiția ce presupune relocarea și extinderea uneia dintre cele trei fabrici pe care le operează în zonă. Și Compa a anunțat în toamna anul trecut o investiție de 25 de milioane de euro în modernizarea fabricii din Sibiu, elvețienii de la Polycontact vor să construiască o fabrică de componente auto la Ocna Sibiului, în timp ce primăria din oraşul de pe Cibin vrea să construiască un parc acvatic de 10 milioane de euro. 535 milioane de euro este valoarea netă a investițiilor străine atrase de Sibiu între 1991 și 2015, față de doar 122 de milioane de euro în Sălaj”, încheie analiza economiștii de la revista Capital.