Inca un deputat care nu a fost ales in Salaj se intereseaza de soarta judetului nostru
Deputatul USR Cristian Seidler, membru in Comisia pentru Munca si protectie sociala, s-a aflat vineri la Zalau, unde a participat la dezbaterea publica pe tema ofertei de formare profesionala.
Dezbaterea a fost organizata de filiala judeteana a USR, iar subiectul principal de discutie l-a reprezentat utilitatea cursurilor de formare profesionala desfasurate de AJOFM. Principala problema remarcata o constituie paleta limitata de meserii pentru care se asigura cursuri, existand domenii complet descoperite, cum ar fi zona agro-industriala, de exemplu, un domeniu cu potential de dezvoltare in Salaj, in opinia celor prezenti.
În ultimii ani AJOFM a organizat cursuri de formare pentru meserii din zona serviciilor (bucatar, electrician electronist auto, frizer, coafor, manichiurist, lucratori în comert), au punctat cei prezenti, in conditiile in care cererea de pe piata muncii este mult mai diversificata. Un alt minus il reprezinta faptul ca marea majoritate a acestor cursuri gratuite de formare se organizeaza in municipiu, fiind ingreunata astfel participarea celorlalti salajeni.
Deputatul USR Cristian Seidler a vorbit despre potentialul de dezvoltare al judetului Salaj în special în zona agro-industriala, cu ferme mici si medii, asocieri agro-zootehnice, preparate traditionale. A pus accent pe dificultatea fermierilor in a-si dezvolta micile afaceri fara personal calificat, de multe ori bazându-se pe zilieri necalificati, si a subliniat necesitatea includerii acestor zilieri, precum si a tinerilor cu risc de marginalizare sociala in randul celor care beneficiaza de cursuri de formare gratuite. Cei prezenti au sugerat introducerea unor cursuri noi, axate pe pomicultura, viticultura, zootehnie, de exemplu, completate cu ore de practica desfasurate în fermele la care zilierii obisnuiesc sa lucreze ca necalificati.
Noroc ca ne mai intreaba de sanatate
parlamentarii altora; ai nostri sunt prea ocupati
Deputatul USR Cristian Seidler, bihorean de origine, este al cincilea parlamentar care, desi nu reprezinta judetul Salaj, a venit sa stea de vorba cu salajenii si sa le afle problemele, promitand ca se va implica, in masura in care va putea, pentru rezolvarea acestora. Primul USR-ist care a venit in vizita in Salaj, in calitate de fost ministru, a fost Cristian Ghinea. “n 5 decembrie 2016, fostul ministru al Fondurilor Europene din Cabinetul Ciolos s-a intalnit cu peste o suta de salajeni. A urmat deputatul USR de Timis, Catalin Drula. Desemnat de partid sa reprezinte in Parlament si salajenii, in conditiile in care judetul nostru nu are parlamentari USR proprii, acesta a promis, in martie, ca se va ocupa indeaproape de soarta centurii Zalaului si ca va urmari problema tronsonului salajean de autostrada, in calitate de membru in Comisia pentru transporturi. Un alt parlamentar care a venit in contact cu salajenii si problemele lor este deputatul USR de Mures, Lavinia Abu Ambra. Membra in Comisia de invatamant a Camerei Deputatilor si delegata sa reprezinte si interesele salajenilor in Parlament, alaturi de Catalin Drula, aceasta a luat parte, luna trecuta, la o dezbatere pe tema invatamantului salajean. Deputatul PNL de Prahova, Razvan Prisca, a venit si el la Zalau, promitand sa se implice activ in rezolvarea problemelor salajenilor. De altfel, deputatul si-a deschis deja cabinet parlamentar in municipiu, iar cei interesati ii pot solicita sprijinul.
Avem astfel cinci parlamentari care, desi nu au ajuns in functii gratie votului salajenilor, s-au intalnit cu acestia, au stat de vorba si le-au ascultat macar of-urile.
Avem, in schimb, sase parlamentari salajeni (Iuliu Nosa (PSD), Lucian Bode (PNL), Seres Denes (UDMR), Liviu Balint (PMP) – deputati; Gheorghe Pop (PSD), Cristian Vasile Lungu (PMP) – senatori) care ne-au promis in campania electorala cam tot ce am vrut sa auzim, iar acum sunt scumpi la vedere. “n cazul unora dintre ei, degetele de la o mana sunt prea multe pentru a le numara conferintele de presa organizate, sa nu mai vorbim de dezbateri publice sau altfel de interactiuni cu propriii votanti, iar in cazul altora astfel de actiuni au lipsit cu desavarsire.
