Imparatul Constantin cel Mare, inainte de victoria asupra lui Maxentiu(312), a vazut pe cer semnul crucii cu inscriptia de foc ,, Prin acest semn vei invinge”, iar in noaptea urmatoare acelasi semn il va vedea in vis, cu indemnul Mantuitorului de a-l pune pe steagurile de lupta, ca sa-i fie protector in batalia ce va urma. Facand precum i s-a spus, a castigat batalia si urmare acestui lucru in anul 313 va da Edictul de la Milan, prin care crestinismul- persecutat crunt pana atunci- devine ,,religie licita”, deschizand de fapt victoria crestinismului in lumea pagana. O data cu marile infaptuiri ale Bisericii Crestine, in timpul lui Constantin cel Mare, mama imparatului Sfanta Elena a manifestat un interes deosebit pentru Locurile Sfinte si pentru aflarea crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul. S-a deplasat la Ierusalim si din dispozitia si sub supravegherea ei s-au facut sapaturi, iar in anul 327 s-au gasit cele trei cruci de pe Golgota. Traditia spune ca trupul unei tinere ce decedase a fost atins pe rand de cele trei cruci si cea care la atingere a inviat-o pe tinara a fost considerata ca fiind Crucea lui Iisus. Sfanta Cruce a fot ridicata cu mare evlavie si dusa in cetate, unde Patriarhul Macarie al Ierusalimului o inalta sa o vada tot poporul. Acest lucru s-a petrecut la 14 septembrie 327 si de atunci Praznicul Inaltarii Sfintei Cruci a trecut in cinstirea tuturor crestinilor, pana astazi. Trebuie sa precizam insa, ca numai Praznicul Inaltarii Sfintei Cruci a inceput din aceasta data, nu si cinstirea propriu-zisa a Sfintei Cruci, care este veche, inca din timpul apostolilor. Pesterile si catacombele in care crestinii s-au adunat vreme de trei secole-in timpul cruntelor persecutii- sunt pline de marturii si simboluri crestine, iar dintre acestea CRUCEA e la loc de cinste. Episcopul Leontie al Neocezareei, care a murit ca martir in anul 73, deci in timp ce traia cel putin unul dintre apostoli-Sfantul Ioan Evanghelistul, scria urmatoarele: ,,Noi crestinii, inchinandu-ne cu semnul crucii, nu lemnului ne inchinam, ci sarutam si ne inchinam Celui rastignit pentru noi”. De fapt, insasi biruinta crestinismului, prin biruinta miraculoasa a lui Constantin cel Mare asupra lui Maxentiu, despre care am vorbit chiar la inceput, se datoreaza Sfintei Cruci. Cum? Spun unii istorici ca in ambele tabere erau printre ostasi si crestini, iar cand soldatii crestini din tabara lui Maxentiu au vazut pe steagurile de lupta a lui Constantin semnul crucii, ei au abandonat lupta, nevoind sa lupte impotriva semnului patimirilor Domnului Iisus, si asa armata lui Constantin ce numara doar 20.000 de soldati, a biruit armata de 150.000 a lui Maxentiu.
Ziua Inaltarii Sfintei Cruci se praznuieste nu numai cu rugaciune, ci si cu post, intrucat CRUCEA ne aduce intotdeauna aminte de patimile si moartea Domnului pentru pacatele noastre.