In Salaj se contruieste mai putin, desi ni se spune ca economia e ”pe val” si a crescut…

Auzim zilnic ca economia tarii este pe un trend ascendent si ca avem o crestere economica ce ne face fruntasii UE la acest capitol. Însa bunul mers al lucrurilor nu pare sa se reflecte si in viata de zi cu zi. Un indicator important al bunastarii il reprezinta contructiile. Cand ai bani, construiesti, te extinzi, investesti. În Salaj, insa, se construieste mult mai putin ca anul trecut. De unde putem deduce ca banii din piata nu-s chiar asa multi ca cei din statisticile guvernantilor. Sau nu sunt acolo unde ar fi utili pentru dezvoltare. În judet se semnaleaza o scadere atat in randul contructiei de locuinte, cat si pe segmentul cladirilor nerezidentiale.
La nivelul judetului au fost eliberate in luna septembrie a acestui an 35 de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale (de locuinte), cu 10,3 la suta mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut. Iar septembrie a fost o luna buna, pentru ca in august numarul autorizatiilor a fost cu 20 la suta mai mic.
Pe sectorul cladirilor cu alt scop decat cel de locuinte, situatia este si mai sumbra. Numarul autorizatiilor de construire pentru cladiri nerezidentiale eliberate în septembrie 2016 a scazut cu 33,3 la suta fata de septembrie 2015.
Pentru constructia de cladiri de locuinte, cea mai mare scadere se inregistreaza in septembrie 2016 in mediul urban, unde s-au eliberat cu 41,2 la suta mai putine autorizatii decat anul trecut, in aceeasi perioada. Altfel spus, numarul de autorizatii aproape s-a injumatatit.
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, numarul autorizatiilor de construire pentru cladiri rezidentiale a scazut, de asemenea, cu 6,3 la suta fata de perioada corespunzatoare din anul precedent. stop_coloana  Au fost eliberate in total 312 autorizatii de construire. Din acestea, 64,4 la suta au fost în mediul rural.
Cat priveste autorizatiile de construire pentru cladiri nereziden?iale, eliberate de la inceputul anului pana la finalul lunii septembrie, numarul acestora a scazut cu 42,6 la suta comparativ cu anul trecut. Adica aproape ca s-au redus la jumatate, intr-un an in care economia merge „struna”.

“Boom-ul” economic
este contrazis de realitate

Faptul ca se construieste mai putin este o dovada concreta a faptului ca economia nu merge atat de bine cum se spune. Cifrele care ne fac fruntasii Uniunii Europene cu o crestere economica de aproape 6 la suta in trimestrul II al acestui an, comparativ cu anul trecut, se bazeaza doar pe economia de consum. Concret, cresterea economica mult laudata este nereala si are la baza banii aruncati in piata de populatie, pe de o parte, si taxele, amenzile si toate celelalte dari colectate pompieristic in ultima perioada de autoritatile statului, pe de alta parte. Nu vorbim nicidecum de o crestere economica bazata pe cresterea productiei, in conditiile in care suntem in continuare o tara care importa mult mai mult decat produce.