In Salaj, consumul excesiv de apa dauneaza grav sanatatii

Cand vine vorba de apa, salajenii trebuie sa aleaga… ce boala isi permit
Problemele pe care Zalaul le-a avut cu apa de la robinet, disponibila pana nu demult doar la program, au facut din cozile la fantanile arteziene o adevarata emblema a orasului. Chiar daca au trecut deja ani de zile de cand apa curge la robinet non-stop, zalauanii continua, din inertie ori scarbiti de gustul de clor al apei din retea, sa se hidrateze din bidoanele umplute uneori dupa zeci de minute de stat la coada la aceste fantani. Timid, datorita costurilor destul de mari, si-a facut loc in viata zalauanilor si apa minerala, plata sau carbogazoasa. Care este, insa, cea mai buna alegere atunci cand vine vorba despre lichidul esential al vietii?
Consiliul Judetean vrea apa din Gilau, SGA investeste in Varsolt
O rezolvare a proble-melor legate de apa la robinet la nivel de judet, este asteptata dinspre Consiliul Judetean, care de apro-ximativ zece ani cheltuie miliarde pe documentatii pentru aductiuni de apa din diverse surse – din Barcau, de la Ciucea, ultima varianta fiind aductiunea din acumularea Gilau (judetul Cluj). Pana acum, nici una dintre aceste variante nici nu s-a apropiat, macar, de materializare.
Mai mult, eforturile institutiilor judetene, in loc sa fie concentrate intr-o directie, se risipesc in doua, Consiliul Judetean, pe de-o parte, militand pentru gasirea unei alte surse de apa potabila decat Varsoltul, iar SGA, pe de alta parte, sustinand viabilitatea acumularii Varsolt ca principala sursa de apa a judetului. De altfel, in zona barajului a fost promovata, recent, o investitie de peste 530 de miliarde de lei vechi, ce are ca principal obiectiv tocmai retentia in acumulare a unui volum de apa mai mare, precum si o imbunatatire a calitatii, prin lucrari de amenajare a cursurilor din amonte.
Apa de la robinet este potabila, dar…
Alimentarea cu apa potabila a Zalaului si, de altfel, si a Simleului si a catorva comune din judet, se face din acumularea Varsolt, dupa o tratare prealabila in statia de langa acumulare. Principalele etape prin care trece apa bruta, captata din lac, in statia de tratare vizeaza concentrarea impuritatilor (prin tratarea cu sulfat de aluminiu) si decantarea lor, filtrarea si dezinfectarea cu clor. Deoarece pana la consumator apa are de parcurs aproape 20 de kilometri (printr-o conducta de otel veche de 20 de ani, propusa a fi schimbata printr-un proiect in valoare de sase milioane de lei, finantat prin BERD), iar pe acest traseu o parte din clorul dezinfectant se pierde, in rezervoarele in care este inmagazinata apa se mai adauga o doza suplimentara de clor, de unde gustul pregnant de dezinfectant al apei de la robinetele zalauanilor.
Chiar daca, potrivit analizelor facute de DSP, apa de la robinet se incadreaza in toti indicatorii de potabilitate, inclusiv la concentratia de clor, prezenta acestei substante in apa de baut este pusa de majoritatea studiilor de specialitate in legatura cu aparitia cancerului, sansele de a dezvolta aceasta boala crescand cu 93 la suta in conditiile consumului unei ape cu continut ridicat de clor. O solutie ar putea fi lasarea apei pentru un timp in vas deschis, pentru a da ragaz clorului sa se evapore.
Fantanile de la tara, pline de nitrati
Problematica apei potabile este extrem de complexa si daca ne referim la intreg judetul, mai cu seama la localitatile rurale. Potrivit datelor Sistemului de Gospodarire a Apelor Salaj, mai putin de 20 la suta din populatia rurala a Salajului, reprezentand locuitorii a 14 comune (din totalul de 57), are acces la sisteme de alimentare cu apa potabila. Restul salajenilor continua sa bea apa din fantanile de mica adancime, pline de infiltratii de la grajduri si latrine si avand, in consecinta, un continut mare in nitrati si nitriti (care provoaca o boala numita methemoglo-binemie, care-i afecteaza in special pe sugari, in judet inregistrandu-se destul de frecvent decese din aceasta cauza).
Apa plata, versus apa minerala carbogazoasa
Medicii recomanda sa bem cu moderatie apa minerala, mai ales daca suntem cardiaci sau hipertensivi
Daca apa de arteziana ne face rau din cauza excesului de amoniac, iar cea de la robinet ne poate imbolnavi de cancer, singura varianta ramasa este apa minerala, fie ea plata sau carbogazoasa. Medicii avertizeaza, insa, ca si aici se impun cateva restrictii. Potrivit cardiologului zalauan Minodora Bogdan, persoa-nele hipertensive si cele cu insuficienta cardiaca trebuie sa stea departe de apa mine-rala carbogazoasa care, din cauza continutului ridicat in natriu, agraveaza aceste afectiuni. Chiar si persoanelor sanatoase li se recomanda moderatie in consumarea acestui tip de apa sau macar selectarea acelor izvoare de apa minerala care au o concentratie mai mica de saruri si un continut ridicat in magneziu. Pentru ca, dincolo de efectele benefice pe care aceste saruri si minerale le au asupra organismului, ele pot da nastere la anumite probleme de sanatate, cum sunt calculii renali sau biliari.
De departe, cea mai buna solutie o reprezinta apa plata imbuteliata – este de parere dr. Bogdan, dar si aici se impun anumite restrictii legate de continutul de saruri dizolvate. Singura problema in privinta apei plate ar putea fi reprezentata de pret, care pentru o familie de patru persoane poate ajunge la 100 de lei pe luna (doar pentru baut, nu si pentru gatit).
Fantanile arteziene, sursa de boala
In ciuda gustului placut, cel putin prin prisma obisnuintei date de zeci de ani de consum, apa din fantanile arteziene din Zalau poate reprezenta o amenintare la adresa sanatatii celor care o beau. Motivul este continutul extrem de mare in amoniac, mult peste concentratia maxima admisa (CMA) de normativele de potabili-tate a apei, care prevad un maximum de 0,5 mg/l. Potrivit analizelor facute de Directia de Sanatate Publica Salaj, cea mai grava situatie este la fantana de pe Corneliu Coposu si la cea de pe platoul din fata Prefecturii, unde concentratia maxima admisa este depasita de peste 20 de ori. Nici in cazul celorlalte fantani situatia nu este mult mai buna, cea mai… „buna” apa din Zalau, din fantana de pe strada Dobrogeanu Gherea, avand un continut in amoniac de opt ori mai mare decat concentratia maxima admisa. Ultimele masuratori facute de DSP au identificat urmatoarele concentratii de amoniac in apa pe care o beau zalauanii:
Fantana Astralis:
– 7,3 mg/l (depasire de 15 ori a CMA)
Fantana de pe Sarmas:
– 9,8 mg/l (de aproape 20 ori)
Fantana de pe platou:
– 10,1 mg/l (de peste 20 de ori)
Fantana de la Tip-Top:
– 6,1 mg/l (de peste 12 ori)
Fantana de la Ciresica:
– 4,8 mg/l (de aproape 10 ori)
Fantana de pe str. Dobrogeanu Gherea:
– 3,9 mg/l (de aproape opt ori)
Fantana de la obor:
– 5,9 mg/l (de aproape 12 ori)
Fantana de pe Coposu:
– 10,2 mg/l (de peste 20 de ori)
Fantana din Piata Iuliu Maniu (cu ingeri):
– 7,4 mg/l (de aproape 15 ori)
Continutul excesiv in amoniac al apei din artezienele din Zalau nu este cauzat, asa cum multi cred, de eventuale infiltratii din reteaua de canalizare, ci de structura geologica a rocilor in care acestea isi au izvorul. Indiferent de cauza, aceste depasiri ar trebui aduse la cunostinta celor care consuma apa, iar responsabila cu aceasta informare este, potrivit reprezentantilor DSP, Primaria Municipiului Zalau, care are in administrare fantanile. Desi fantanile din Zalau au ape cu exces de amoniac de cand au fost ele forate, adica de zeci de ani, nici un edil al orasului nu si-a batut capul, vreo secunda, sa avertizeze populatia in acest sens.