Un SRL clujean se imbogateste din amenzile salajenilor
Firma Codec Spat din Cluj a inceput sa-si umple conturile din buzunarele soferilor salajeni. De aproximativ doua luni, camerele video amplasate in localitatile Bobota, Salajeni (comuna Bocsa), Sanmihaiu Almasului, Sancraiu Almasului (comuna Zimbor), Barsau Mare (comuna Galgau) si Ileanda, inregistreaza cu spor zecile de mii de soferi care apasa piciorul pe accelaratie si depasesc viteza legala. Castigurile sunt impresionante si ajung la nivelul miliardelor de lei vechi, bani care, practic, imbogatesc firma clujeana, in special, dar si bugetele locale ale celor sase comune. In urma unui contract dintre primariile pe raza carora sunt amplasate camerele si firma Codec Spat din Cluj, s-a stabilit ca, administratiile locale sa primeasca 40% din valoarea amenzilor, iar firma clujeana restul de 60%.
In ultima perioada insa, unii primari au constientizat, brusc, ca nu e tocmai legal si moral sa ajute Codecul sa se umple de bani, iar statul roman sa ramana fara nici un leu. Suspiciunile asupra legalitatii contractelor nu au doar un caracter „loco”, ci unul national, Codec Spat fiind prezenta cu radarele fixe in mai multe judete, atat din Transilvania dar si din Moldova. Multa cerneala a curs si dezbateri aprinse au avut deja loc pe aceasta tema, dar raspunsul final se lasa inca asteptat.
Pentru primarii celor sase comune, amplasarea camerelor a fost aproape o „mana cereasca” (pentru ca veneau bani la buget) si la momentul semnarii contractelor nu s-au gandit ca ar putea comite o incorectitudine. Mai mult, unii spun ca au „batut palma” cu clujenii de la Codec deoarece acestia aveau parafat, in prealabil, un parteneriat cu Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Salaj, iar edilii nu au avut nici un fel de suspiciuni.
Primarii din sase comune, la limita legalitatii
Toti primarii, fara execeptie, au declarat ca amplasarea radarelor a adus un real beneficiu, in primul rand pentru siguranta participantilor la trafic.
„Am fost de acord cu amplasarea camerei radar deoarece in acea zona au avut loc, numai in ultimii ani, accidente de circulatie soldate cu numeroase victime. Consider ca radarul ii descurajeaza pe vitezomani si ofera mai multa siguranta pietonilor. Firma care a amplasat radarul a avut un parteneriat si cu politia rutiera, iar acest lucru ne-a convins (in cele din urma) sa semnam si noi contractul”, ne-a declarat Aurel Sarca, primarul comunei Bobota, cel care a fost ultimul semnatar al intelegerii cu firma clujeana. In privinta sumelor din amenzi virate la bugetul local, prim – edilul bobotan nu ne-a putut oferi o cifra exacta.
Nici primarul comunei Bocsa, Ioan Barou, nu stie cati bani au intrat in vistieria locala, dar este hotarat sa rezilieze contractul cu firma clujeana. „Nu sunt dispus sa girez o ilegalitate si nu mi pare normal ca politia sa lucreze gratis pentru o firma privata”, a declarat Barou. Mai mult, edilul din Bocsa ar dori sa preia, in colaborare cu politia, aceasta activitate, iar banii obtinuti din amenzi sa fie folositi pentru cheltuielile postului de politie comunal (reparatii la sediu, bani pentru benzina etc.). Totusi, primarul Barou a recunoscut utilitatea camerei amplasate in satul Salajeni, soferii devenind mult mai precauti.
„Bugetul comunei Sanmihaiu Almasului, s-a majorat, in ultimele luni, cu aproximativ 180 de miloane lei vechi”, ne-a declarat primarul Cornel Lung. La fel ca in celelalte comunitati, amplasarea radarului are efecte pozitive deoarece soferii sunt obligati sa reduca viteza, evitandu-se astfel accidentele.
Si in localitatea Barsau Mare (comuna Galgau) a fost amplasata o camera radar, dar deocamdata, potrivit declaratiilor facute de viceprimarul Arghir Sabau, nu a fost virat nici un leu inspre firma clujeana Codec Spat. „Data fiind situatia si din celelalte comune, s-ar putea ca si noi sa reziliem contractul”, a mai spus Sabau.
Intr-o situatie similara se afla si comuna Ileanda, care doreste sa actioneze la fel ca primarul din Bocsa si sa rezilieze contractul. Pana acum, nici din Ileanda nu s-au virat bani catre Codec Spat. Motive de suparare ar putea avea edilii din Zimbor, deoarece bugetul comunei s-a majorat cu 500 de milioane in urma amenzilor date conform inregistrarilor luate de camera din Sancraiu Almasului.
Politia nu s-a implicat in negocierea contractelor
Reprezentantii IPJ ne-au declarat ca oamenii legii nu s-au implicat in intermedierea contractelor intre primarii si firma Codec Spat. „Intre IPJ si aceasta firma exista doar un protocol de colaborare. Noi am identificat doar zonele in care ar trebui puse radarele si am oferit un spatiu pentru echipamentul de supraveghere si dispecerat. In negocierea contractelor politia nu a avut nici un fel de implicare”, a declarat Tincuta Dumuta, purtator de cuvant al IPJ Salaj.
Potrivit declaratiilor sale, dupa ce camerele realizeaza inregistrarile, imaginile sunt vizionate de politisti, care trimit comunicari catre proprietarii masinilor pentru ca acestia sa comunice, in 5 zile, cine a condus autoturismul surprins ca a depasit limita de viteza. Dupa primirea raspunsului, angajatii IPJ incheie si expediaza procesul-verbal de contraventie. Desi camerele au intrat in functiune, la finele lunii ianuarie, pana acum au fost inregistrate aproape 50.000 de masini care au circulat cu viteze peste limita legala, iar politistii au trimis peste 7.300 de procese verbale de contraventie. De precizat este faptul ca 2.200 de soferi vor deveni „pietoni” pentru ca au depasit viteza cu peste 50 de kilometri.
In opinia reprezentantilor IPJ Salaj, camerele radar au avut un efect benefic in prevenirea accidentelor de circulatie. „In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut (30 ianuarie – 31 martie) pe cele 6 zone unde sunt camere, avem cu 7 accidente mai putin si a scazut numarul persoanelor decedate (cu 3 mai putin), precum si a ranitilor grav sau cu leziuni usoare”, a conchis Tincuta Dumuta.