Sălajul a avut zece zile la dispoziţie să genereze idei pentru integrarea ţiganilor, la cererea ministrului de interne. A ieşit un set de 11 idei. Nici una nu se vrea o glumă, dar au fost probabil făcute de oameni de birou care nu cunosc realitatea in care trăiesc cei peste 12.000 de ţigani din Sălaj.
Grupul Mixt de Lucru pentru imbunătăţirea situaţiei romilor din Sălaj, constituită din reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei, AJOFM, AJPS, DSPşi ai Instituţiei Prefectului au intocmit lista ideilor de proiecte privind incluziunea socio-economică a romilor solicitată de Vasile Blaga, ministrul Adminis-traţieişi Internelor, in cadrul videoconferinţei cu prefecţii din 9 septembrie. Lista cuprinde un număr de 11 idei pentru incluziunea socială a romilor din Sălajşi a fost inaintată Ministerului Administraţieişi Internelor, potrivit informaţiilor furnizate de Prefectura Sălaj.
„Toate aceste idei de proiecte sperăm să se concretizeze odată cu centralizarea lor la MAI”, a menţionat reprezentantul romilor din Sălaj, Alin Lăcătuş. Acesta a explicat că in primul rand proiectele vor fi finanţate cu precădere din Fondul Social European, darşi din resurse guvernamentaleşi locale sub forma cofinanţării proiectelor respective in funcţie de specificul acestora.
Intreprinderi sociale pentru dezvoltare economicăşi socială
Intreprinderile sociale vor fi infiinţate pentru interesul comunitar, prin care se urmăreşte dezvoltarea economiei sociale prin punerea in valoare a meşteşugurilor locale. Profitul va fi valorificat pentru comunitatea locală, respectiv pentru infrastructură, educaţie, locuire. Intreprinderile locale vor fi infiinţate de către un grup de iniţiativă format atat de reprezentanţi ai Primăriei, catşi din membrii comunităţii de romi, potrivit lui Alin Lăcătuş.
Acte de identitateşi de proprietate
Se doreşte punerea in legalitate a persoanelor de etnie romă, prin accederea acestora la acte de identitateşi de proprietate.
Potrivit informaţiilor furnizate de Biroul Judeţean pentru romi Sălaj, numărul romilor fără acte de identitate trece puţin peste 200,iar numărul locuinţelor fără acte de proprietate este de aproape 1400. „Cifrele au fost colectate in perioada mai-iunie 2009, de aceea nu se cunoaşte numărul exact, dar in linii mari a rămas acelaşi”, a menţionat Alin Lăcătuş. Iar in ceea ce priveşte accederea la aceste acte, fie ele de proprietate sau de identitate, acesta a explicat că „problema se pune pe două paliere: unii romi nu vor acte pentru a nu plăti taxeşi impozite, iar pe de altă parte primăriileşi serviciile de evidenţă a populaţiei nu acordă o mare importanţă acestui fapt, deşi unele persoane ar dori să intre in legalitate, mai ales in ceea ce priveşte proprietatea”.
Firme de servicii edilitare dedicate ţiganilor
Ideea pentru imbunătăţirea relaţiilor intercomunitare este infiinţarea de ser-vicii edilitare la nivel local, servicii din care urmează să facă parteşi persoane de etnie romă. Acestea vor fi servicii infiinţate pe langă primărie sau de sine stătătoare sub forma unei societăţi comerciale, care in general va oferi servicii de genul: curăţarea drumurilor,şanţurilor, dezăpezit, impă-durirea de terenuri defrişate, in general muncă care nu necesită o calificare foarte mare. Din aceste servicii vor face parteşi persoane dezavantajate, nu doar romi.
Mediatori sociali de etnie romă
Crearea reţelei de mediatori sociali pentru dezvoltarea unui cadru informal de imbunătăţire a comunicării, atat intre persoanele majoritareşi comunitatea de romi, catşi intre instituţiile publiceşi comunitatea de romi, precumşi dezvoltarea unui cadru informal de atragere a fondurilor europene.
Potrivit reprezentantului romilor, Alin Lăcătuş, rolul acestor mediatori va fi diferit comparativ cu cel al celor sanitari sauşcolari, pentru că aceştia vor fi instruiţi atat in ceea ce priveşte comunicarea, aplanarea unui conflict, medierea unei situaţii conflictuale, scrierea unei cereri de finanţare, etc. „In concluzie paleta lor de muncă va fi mai diversificată. De dorit este ca aceşti mediatori să fie de etnie romă, pentru că vor acţiona in principal pentru comunităţile de romi, iar de dorit ar fi să provină din aceste comunităţi. In ceea ce priveşte angajare acestora, după terminarea proiectului vor fi preluaţi de către primărie”, a explicat Lăcătuş.
Monografia comunităţilor de romi din Sălaj
Realizarea unei mono-grafii a comunităţilor de romi din Sălaj prin consultarea obligatorie a comunităţilor de romi, cu consultanţă specializatăşi personal plătit din randul comunităţilor de romi, are ca scop creşterea stimei de sine a persoanelor de etnie romă.
Locuinţe pentru romi
O altă idee pentru integrarea socială a romilor propusă este implementarea unui program integrat de construcţie de locuinţe pentru persoanele de etnie romă. Reprezentatul romilor a explicat că dacă ideea se va concretiza intr-un proiect, acesta va fi finanţat in mare parte prin Ministerul Dezvoltării Regionaleşi că se doreşte ca la nivel local, acolo unde se consideră necesar, să se formeze o echipă de muncitori, efectiv din oameni care nu au o locuinţă decentă, ce vor fi instruiţi pentru a-şi putea construi propria locuinţă. Demersul se doreşte să fie intre- prins la nivelul intregii comunităţi.
„Reducerea stereotipurilor”
Reducerea stereotipurilor faţă de comunităţile de romi, in vederea angajării acestora pe piaţa muncii, printr-o abordare bivalentă: comunitate de romi – angajatori, prin sesiuni de comunicare atat cu angajaţii, catşi cu angajatorii, „pentru a reuşi să ii informăm atat de drepturile pe care le au aceştia, catşi de obligaţiile lor, darşi de beneficiile de care pot beneficia angajatorii dacă angajează o persoană de etnie romă”, a menţionat Alin Lăcătuş.
Pompierişi poliţişti voluntari din randul ţiganilor
Se doreşte stimularea participării civice prin infiinţarea unor grupuri de voluntari romi, care vor veni in sprijinul instituţiilor publice de la nivel local. Un exemplu ar fi pompieri voluntari romi. Insă nu numai pompieri. Lăcătuş a spus că vor putea existaşi grupuri de voluntari pentru asigurarea liniştii publice, gen poliţişti comunitari. Acesta a explicat că forma sub care romii respectivi vor participa va fi pur de voluntariat, nu vor fi remuneraţi, insă vor participa la diferite cursuri pentru instruire.
Ziua porţilor deschise pentru romi
Pentru diminuarea pre-judecăţilor persoanelor de etnie romă faţă de instituţiile statului, ideea propusă a fost de infiinţarea „Zilei porţilor deschise pentru romi”.
Cursuri de informatică
Potrivit informaţiilor furnizate de Biroul Judeţean pentru Romi Sălaj, contextul care a generat această idee a fost faptul că, deşi o parte dintre romi au o afacere, fie ea legală sau mai puţin legală, riscă ca la un moment dat, din cauza unui marketing defectuos, să nu mai fie competitivi pe piaţă, iar pentru inceput se consideră necesare cursuri de ITşi de comunicare.
Parada portului ţigănesc
Ideea organizării anuale a unei parade a portuluişi obiceiurilor comunităţilor de romi va avea ca scop revalorificarea principalelor porturişi tradiţii ale romilor. In organizarea un astfel de eveniment un rol important il va avea Direcţia Judeţeană pentru Culturăşi ONG-urile rome, a menţionat reprezentantul romilor din Sălaj.