Comuna Horoatu Crasnei este situată in partea de sud-vest a judeţului Sălaj, in bazinul superior al raului Crasna, in Depresiunea Şimleului, la poalele Munţilor Meseş. Comuna are in componenţă satele Horoatu Crasnei – reşedinţa de comună, Stirciu, Şeredeiu, Hurez şi cătunul Poic. Suprafaţa totală a comunei este de 6649 ha, din care: 4710 ha teren agricol, 1079 ha păduri, 89 ha cursuri de apă, 82 ha construcţii, 114 ha drumuri şi 1639 ha teren neproductiv. Populaţia număra, la ultimul recensămant, 2850 de locuitori, in următoarea structură: 80 la sută romani, 11,5 la sută maghiari, 7,5 la sută romi, 1 la sută alte etnii.
Proiecte pentru dezvotarea comunei
Horoatu Crasnei se numără printre comunele sălăjene care au avut şansa să primească aprobare pentru unul dintre cele mai benefice proiecte de dezvoltare prin F.A.D.R., pe măsura 3.2.2. Este vorba despre proiectul intitulat „Imbunătăţirea infrastructurii de bază şi a activităţilor culturale in comuna Horoatu Crasnei”, a cărui valoare se ridică la 2,5 milioane euro.
După cum a precizat primarul Iosif Şimon, obiectivele acestui proiect sunt: a) asfaltare 11,5 km drumuri in Horoatu Crasnei, Stirciu şi Hurez; b) reabilitarea şi dotarea căminului cultural din Şeredeiu; c) infiiţarea unui centru de tipul After-School la Stirciu, in localul şcolii vechi.
Un alt proiect, pentru care, la fel ca şi pentru primul despre care am relatat, a fost semnat inclusiv contractul de finanţare, este cel aprobat la măsura 3.1.3., prin P.N.D.R. şi poartă titulatura „Infiinţarea unui centru de informare şi marketing turistic.” Valoarea lui este de 200.000 euro, acest centru urmand a deservi comunele Horoatu Crasnei, Cizer şi Buciumi in ceea ce priveşte informarea turistică despre obiective, spaţii de cazare etc.
Comuna Horoatu Crasnei este coordonator la proiectul ^Drumuri de acces la exploataţii agricole”, proiect comun cu comuna Buciumi, titulara lui fiind Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară care cuprinde cele două comune vecine. Proiectul are drept obiectiv amenajarea de drumuri in lungime de 4,5 km pentru acces spre suprafeţe mari de terenuri agricole (225 ha) şi forestiere (200 ha, din hotarele comunelor amintite. Valoarea totală a acestui proiect este de 2 milioane euro, cate 1 milion pentru fiecare comună şi coincidenţă, chiar la ora documentării noastre, primarul comunei a fost sunat de la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Satu Mare, fiind invitat la sediul centrului pentru semnarea contractul de finanţare al proiectului. „In afara acestor proiecte, pe care le dorim cat, mai repede puse in lucru, ne-a mărturisit primarul Şimon, mai avem depuse două pentru reabilitarea Şcolilor Gimnaziale din Horoatu Crasnei şi Stirciu, fiecare cu o valoare de 1 milion euro. Ele au fost depuse pe Programul Operaţional Regional, rapoartele de evaluare intocmite fiind deja trimise la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. De asemenea, am mai depus un proiect, tot pe programul POR, cu titulatura „Dezvoltarea turismului intern in comuna Horoatu Crasnei prin promovarea produselor şi tradiţiilor locale”.

„Am vrut să ajut comuna”
Cu acest gand a pornit in campania alegerilor din 2008 primarul de azi al comunei Horoatu Crasnei, inginerul Iosif Şimon. „Eu am avut un loc bun de muncă, imi spune, in invăţămant, unde am lucrat 31 de ani (n.r. la Grupul Şcolar Crasna), dar m–am decis să candidez din dorinţa de a ajuta comuna, din convingerea că şi pentru Horoat pot fi accesate fonduri guvernamentale şi europene, care puse in practică, să imbunătăţească viaţa oamenilor din comună. Cred că in zilele de azi aceste fonduri constituie cheia dezvoltării unei comunităţi, in condiţiile in care in multe comune sursele locale de finanţare nu pot susţine investiţiile necesare. Am o anume experienţă in intocmirea proiectelor prin care pot fi accesate fonduri de finanţare, pe vremea cand eram cadru didactic la Grupul Şcolar Crasna, unul dintre proiectele la care am lucrat, al cărui obiectiv era imbunătăţirea situaţiei romilor prin educaţie, fiind chiar şi implementat printr-un program Phare. Ei bine, tocmai bazandu-mă pe această experienţă mi-am pus in gand, incă de la depunerea candidaturii, să fructificăm toate posibilităţile pentru a aduce bani europeni şi de la Guvern şi in comuna noastră.”
A reuşit primarul din Horoat, din 2008 de cand a fost ales, să realizeze ceea ce şi-a propus? Se poate spune, da, dovadă fiind proiectele depuse şi aprobate şi care aşteaptă să fie puse in lucru. Om cu şcoală, om calculat şi cu o bogată experienţă de viaţă, inginerul Iosif Şimon a ştiut cum să folosească şi sursele bugetului local, chiar dacă acestea n-au fost tocmai indestulătoare.
„Mă străduiesc să mă implic cat mai mult şi cat mai cu folos in rezolvarea problemelor oamenilor, pe care, tu, ca primar, ai obligaţia să-i asculţi, să-i inţelegi şi să incerci să-i ajuţi. Nu-mi pun niciodată problema oboselii sau a lucrului peste program pentru că datoria mea este să fiu mereu la dispoziţia cetăţenilor.”
Lăcaş de reculegere şi rugăciune la „Fantana leacurilor”
Apele unui izvor din Poiana Meseşului (hotarul satului Stirciu), numit de peste vremuri „Fantana leacurilor”, ies la suprafaţă doar in perioada cuprinsă intre sărbătoarea Inălţarea Domnului şi Rusalii, apoi izvorul seacă pentru a-şi dărui apele doar peste un an. Cum din străbuni apa acestui miraculos izvor este considerată ca avand proprietăţi tămăduitoare pentru trup şi pentru suflet, sute şi sute de oameni, localnici ori din satele invecinate şi nu numai, vin să ia apă de aici cand izvorul este activ. Afland că hrisoavele vremurilor se spune că pe locul acestui izvor ar fi existat, prin sec. XI – XIII o mănăstire, primarul de azi al comunei, Iosif Şimon, de origine, din Stirciu, a avut, in urmă cu caţiva ani, iniţiativa şi dorinţa de a da acestui loc destinaţia de odinioară, de reculegere şi rugăciune. Astfel, prin contribuţia familiei sale, a familiei preotului Vasile Ciherean din comuna Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud şi cu ajutorul primarului acestei comune bistriţene, care a donat materialul lemnos şi a asigurat şi meşterii, in Poiana Meseşului, nu departe de izvorul „Fantana leacurilor” a fost ridicată o bisericuţă din lemn. Aici, preoţii din satele din zonă oficiază slujbe religioase, la care sunt părtaşi zeci şi zeci de credincioşi, de două ori pe an, mai precis, in duminica dinainte de Rusalii şi in ziua de 2 octombrie, data sfinţirii locului pe care a fost inălţată frumoasa bisericuţă.
Reabilitări din surse de la bugetul local
Printr-o bună gospodărire a surselor de la bugetul local s-a reuşit, ca in ultimii doi ani să fie reabilitate căminele culturale din Horoatu Crasnei şi Hurez, precum şi Grădiniţa din centrul de comună. La aceste obiective au fost executate reparaţii la acoperiş şi pardoseli, s-au făcut tencuieli la interior şi exterior, precum şi inlocuiri de ferestre şi uşi cu cele din PVC cu geam termopan. Lucrări de reabilitare s-au făcut şi la Dispensarul sătesc din Stirciu, şi aici ca şi la dispensarul din centrul de comună fiind asigurate condiţii bune pentru asistenţa medicală.Tot din surse proprii au fost pietruite şi balastate drumurile laterale din satele comunei pe o lungime de 11 km, la cele principale executandu-se periodic lucrări de intreţinere.
Acum 100 de ani
din „Schiţa monografică a Sălagiului” – editată in 1908

„Horoat – Petenia ( prefectura Crasnei ) este comună mixtă, unde romanii au 100 fumuri, cu 450 suflete de legea gr. cat.
Şcoala confesională s@a edificat din peatră la 1858 şi are invăţător cvalificat cu salar de 600 cor. Dintre 40 copii de şcoală toţi ştiu scrie şi ceti. Adulţi ştiutori de carte sunt 40, cari toţi ştiu şi ungureşte. Hotarul are 3194 iugăre, dintre cari abia 176 sunt in mana romanilor. Preţul unui iugăr este 900 cor. Alegători sunt 40, dintre cari 20 ştiu ceti şi scrie romaneşte şi ungureşte.”

Post Views: 40