Faptul că de prea mulţi ani există o mare discrepanţă între ceea ce oferă şcoala, ca domenii de pregătire, şi ceea ce se cere pe piaţa muncii e un lucru confirmat şi în 2017. Angajatorilor le-a ajuns cuţitul la os; nu au forţă de muncă, nici calificată, nici necalificată. O dată pentru că şcoala nu pune pe piaţa muncii meseriaşi şi a doua oară pentru că ajutoarele sociale îi ţin pe necalificaţi la distanţă de mucă.
Meseriile pentru care se pregătesc cei mai mulţi absolvenţi de şcoli profesionale nu au atât de multă cerere pe piaţa muncii, arată rezultatele unui studiu realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni şi preluat de zf.ro.
„În cazul celor care se pregătesc pentru meseria de mecanic auto se constată un raport de 5,3 contracte de muncă la un absolvent, ceea ce arată că, per medie naţională, numărul de absolvenţi este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieţei, chiar şi în condiţiile în care luăm în considerare compatibilităţile cu alte calificări şi posibilităţile de reconversie profesională”, arată studiul.
La nivel naţional, şcolile profesionale livrează anual peste 11.000 de absolvenţi pe piaţa muncii, stop_coloana în special mecanici auto, confecţioner produse textile şi ospătari sau chelneri, potrivit Patronatul Investitorilor Autohtoni.
Scolile profesionale au fost desfiinţate în 2009 şi reînfiinţate, la insistenţele angajatorilor, în 2012. Acesta e un lucru foarte bun. Problema pe care o ridică însă angajatorii e faptul că şcolile pregătesc în continuare elevii în meserii care nu se mai caută.
În timp ce şcolile profesionale oferă specializări care nu prea mai au corespondent pe piaţa muncii, facultăţile din România produc, la rândul lor, absolvenţi care stau bine la capitolul teorie, dar se descurcă mai greu în practică. Iar multe dintre materiile pe care le studiază sunt tot cu aplicabilitate redusă pe piaţa muncii, spun specialiştii citaţi de zf.ro.