decembrie 5, 2025
imagine-articol_37466

Putine lucruri la Zalau care sa merite atentie si interes. Am facut in asa fel incat nimic nu ne ca-racterizeaza in mod special. Am ajuns un oras sub mediocru. Ni l-am dorit si ni-l dorim altfel. Pana la urma este orasul nostru. Parca a cazut bomba cu ghinion in Zalau. Nimic nu merge, nimic nu ne scoate din mediocritate. Las Vegas, bunaoara, este caracterizat de lumini, Parisul de Turnul Eiffel, Sapanta de Cimitirul Vesel, Zalaul… de cladirea cenusie a Finantelor din centrul orasului. A intrat Zalaul in zodia neputintei, dominat de nuantele gri ale traiului greu si obositor. Oamenii sunt coplesiti de lipsuri si economia este in pana. In pana de afaceri mai rasarite, care sa vorbeasca ceva despre comunitate. Spatiile comerciale din centru au fost ocupate de magazine de haine second-hand si covrigarii. Astea mai spun cate ceva despre felul in care traiesc zalauanii. Cumperi un hamburger si are gust de parca l-ai manca in Rwanda. Mari spatii comerciale sunt vaduvite de idei si de forta de afa-ceri. Oamenii pleaca cu bidoanele de acasa sa bea apa din fantanile arteziene, pentru ca aia de la robinet are gust ciudat. Institutiile se tin de balciuri fara priza la public. Toti batranii sunt pesimisti si se crucesc cand ies din casa; tinerii fug peste hotare mancand pamantul, de frica sa nu-i prinda pe aici vreun job cu leafa minima pe economie. Iar zalauanii care raman in orasul asta trebuie sa strige „Hai Volei Municipal!” de trei milioane si jumatate de lei, cat cheltuie Primaria pe an cu fosta campioana. La FC Zalau nu mai mergem, ca in Liga a III – a se joaca doar pentru forma fizica, nu pentru spectacol. Alta distractie, dar pe care zalauanii nu o stiu, este numai circul din Consiliul Local. In rest, pesimism si cenusiu.