Graniţa Imperiului Roman din Sălaj este măsurată cu tehnologia NASA

 Arheologii clujeni vor să folosească tehnologia deţinută de NASA pentru a găsi şi delimita graniţa Imperiului Roman pe teritoriul Rom`niei. Scopul este ca zona să fie inclusă în patrimoniul UNESCO.
Proiectul este propus de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj şi Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Coriolan Opreanu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, director ştiinţific la şantierele de cercetare de la Castrul Roman”Porolissum”, a declarat că se doreşte obţinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini din satelit şi prin tehnici de scanare aeriană cu laser. “Vom demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a Limes-ului roman (graniţa fortificată a Imperiului Roman, n.r.) din România, scopul fiind adunarea de informaţii de mare acurateţe despre patrimoniul arheologic. Noua tehnologie ar ajuta arheologii români să scurteze timpul de cercetare clasică, prin săpături arheologice, şi să poată întocmi documentaţia pentru introducerea în patrimoniu UNESCO a Limes-ului roman. Ce caută NASA în această ecuaţie? Este vorba despre obţinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare şi prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriană cu laser şi cu alte metode care se aplică de multă vreme în Vest în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic”, a spus Opreanu. Tehnologia NASA poate găsi şi monumentele din zonele împădurite, care nu se văd.
Proiectul de scanare iniţiat se referă la întreg Limes-ul roman, care porneşte din Banat, de la Dunăre, trece prin Transilvania, pe Valea Someşului, după care coboară pe râul Olt până în Muntenia, unde ajunge, din nou, la Dunăre.
Pentru a implementa acest proiect, cele două instituţii româneşti vor colabora cu ICOMOS – International Council of Monuments and Sites din SUA, pentru a încerca să acceseze fonduri internaţionale.

Urmele romanilor în Sălaj

 După cucerirea romană şi organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseş frontiera nord-estică a Imperiului Roman.stop_coloana Acest “limes” delimita teritoriile provinciei Dacia de zona rămasă neocupată de romani, cea a dacilor liberi, şi împiedica tranzitul de oameni şi mărfuri. La 1,5 – 2 kilometri de aceste graniţe erau construite bazele militare, castrele romane vizibile azi.
Pe acest limes, romani au ridicat turnuri de pază. Un astfel de sit a fost cercetat de regretatul Alexandru Matei, fostul director al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, pe malul st`ng al Văii Ortelecului, între Dealul Poguior şi Dealul Mare, unde romanii au ridicat un zid de baraj lung de 2,5 kilometri, flancat de turnuri.
Urme importante ale civilizaţiei romane pe teritoriul judeţului nostru sunt vizibile la Buciumi, (castrul roman), la Moigrad (Oraşul roman “Porolissum” de pe dealul Pomet), la Romita (Certinae), la Tihău, Sutoru (Optatiana) şi la Românaşi (Largina).

“Drumul lui Traian” prin Sălaj

 Ghidvideoturistic.ro ne prezintă, pe l`ngă castrele romane cunoscute, şi traseul unui drum roman, denumit de localnici “Drumul lui Traian”. Acesta porneşte de la Castrul roman “Optatiana” din Sutor, apoi peste Valea Almaşului unde a existat se pare şi un pod, iar azi se văd foarte bine dalele de piatră în albia r`ului. Drumul continuă spre satul Cubleşu şi urcă spre pădurea ce duce spre satul Şardu din judeţul Cluj, apoi se continuă spre Porolissum prin Fundatura Şardului.
Drumul roman care duce la Porta Praetoria a Porolissum-ului şi totodată la castru este un tronson al drumului imperial ce lega oraşul Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis, de Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Apullum (Alba-Iulia), Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Tibiscum (Caransebeş), Drobeta Turnu Severin şi peste podul de la Drobeta, de Roma.