Gastritele și enterocolitele, in topul urgențelor medicale la Spitalul Județean Zalău

Sălăjenii sunt afectați în număr mare de boli ale sistemului digestiv. Asta reiese din statistica săptămânală a Spitalului Județean de Urgență Zalău, referitor la cazurile care sunt tratate în fiecare weekend la Unitatea de Primire a Urgențelor. Între 300 și 400 de cazuri sunt preluate la “Urgență” pentru îngrijiri medicale în zilele de weekend. Cele mai multe sunt traumatisme, fracturi, plăgi sau contuzii. Pe locul doi, însă, și la mare distanță de orice alte afecțiuni, sunt probleme ale aparatului digestiv: gastrită, gastroduodenită, enterocolită, gastroenterocolită. Nici măcar pacienții cu boli cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea, cele mai frecvente boli ca incidență în țara noastră, nu solicită în număr atât de mare sprijin medical de urgență. 

Mai multe detalii despre ce anume îi “deranjează la stomac” pe sălăjeni am aflat de la medicul primar în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice Andrei Marius Călinici. Acesta ne lămurește că nu sunt sălăjenii mai bolnavi de stomac decât alți cetățeni și explică de ce se ajunge ca “Urgența” să fie aglomerată cu astfel de afecțiuni, care ar putea fi tratate și de medicul de familie sau ar putea fi pur și simplu evitate. “În general, la sfârșit de săptămână se mai fac abuzuri la consumul de alimente și combinația cu alcool. Nu un aliment oarecare produce afecțiuni gastrice, ci cantități mari din acel aliment sau combinații de alimente. Dacă mergem la picnic, micii nu sunt răi, nici grătarele, nici slănina prăjită. Dar dacă mâncăm 20 de mici, sau și mici și grătare și slănină prăjită și două-trei beri, stomacul protestează. Mai există un fenomen. Vinerea, dacă se face ora 12.00 și ne aducem aminte că nu ne simțim prea bine, stop_coloana vine weekend-ul și medicul de familie nu mai e la cabinet, mergem la Urgență pentru o investigație. Iarna sunt virozele digestive. Vara mâncăm fructe mai multe și, în combinație cu apa, determină intestinul să protesteze. În esență, nu există aliment nepotrivit, ci cantități sau combinații nepotrivite. Dezordinile alimentare pot fi rezultatul aglomerării la Unitatea de Primire a Urgențelor. Cazurile de enterocolite acute se internează, dar nu în fiecare caz e vorba de enterocolită sau gastrită. Părerea mea este că un pic diagnoscticul este umflat. Nu înseamnă că suntem noi mai bolnavi ca alții. Nici eu, nici colegii mei, nu ne permitem să neglijăm anumite simptome și să nu dăm tratamentul, chiar dacă problema nu este atât de gravă. De exemplu, dacă vine un pacient cu stomac sensibil cu diaree, cu dureri abdominale și spune că a mâncat ciuperci, noi nu putem spune că nu e o intoxicație cu ciuperci și să nu-i administrăm tratamentul corespunzător. Dacă după 14 – 16 ore simptomele dispar, atunci nu e intoxicație alimentară. Se știe că ciupercile gătite, răcite apoi reîncălzite pot crea astfel de stări pentru un stomac sensibil”, a explicat medicul.
Pentru a evita astfel de situații, specialistul în nutriție și boli metabolice recomandă “să nu se amestece foarte multe alimente” și să servim mese mai multe, în cantități mici.