Recoltele agricultorilor salajeni nu au fost praduite doar de boli si daunatori, ci mai ales de hotii care si-au facut un obicei de a culege roadele inaintea proprieta-rilor. Si nu sunt putini!

Doar jumatate din recolta in hambar
Discutam zilele trecute cu un cunoscut fermier din Jibou, Avram Chereches, care cu o ironie amara imi spunea: „Recolta am impartit-o cu tiganii de pe Caramidari. Ei n-au arat, n-au semanat, dar au cules, poate mai mult ca mine”. Despre furturile de re-colte din partea de nord a Jiboului, ziarul nostru a mai scris, politia a dat si ea comunicate de presa referitoare la acest feno-men, Primaria din Jibou a intarit paza, jandarmii au patrulat prin zona si, totusi, proprietarii de terenuri se plang ca le sunt praduite recoltele. Intr-adevar, saracia este mare in cartierul Caramidari, vorba lui Crenga, goliciunea ocoleste, foamea de-a dreptul, dar de la a fura cativa cucuruzi sa-ti faci mamaliga si pana la a fura o jumatate de tona de malai cu caruta, pentru a-l vinde si a bea banii, e o cale lunga de nelegiuiri. Nu se fura numai porumb. Cartofii, sfecla, dovlecii furajeri sunt in topul produselor agricole care se ciordesc cu prioritate. Fermierul din Jibou a angajat vremelnic si paznici care sa-i vegheze munca, insa pe vreme de noapte unul sau doi paz-nici nu pot face fata hotilor care ataca din mai multe directii tarlaua. Si apoi, costurile suplimentare pentru acesti angajati sunt o adevarata povara pentru fermier. Nu castigi la pod cat dai la vama.

„Decat sa lucrez degeaba, mai bine stau degeaba”
Daca Avram Chereches din Jibou a reusit sa duca in hambare jumatate din recolta, zeci de producatori dis satul Voivodeni, comuna Dragu, au renuntat sa-si mai cultive pamantul. Si asta de ani buni! Nu ca nu l-ar putea cultiva, dar n-au nici o hazna dupa el. Comunitatea de romi din Voivodeni praduieste tot ce inseamna recolta. Primarul de Dragu, Claudiu Iuliu Lazar, spunea ca nu a gasit nici o solutie pentru a atenua furturile de produse agricole. Asta, ca asta, dar pe langa furt, romii isi slobod caii pe tarlalele satenilor. Mai ales noaptea. Si caii nu fac nici o deosebire intre tarlaua de porumb si intinderea de otava. Asa ca peste 25 de familii din Voivodeni au renuntat sa-si mai cultive terenul. „Decat sa lucrez degeaba, mai bine stau degeaba”, imi zicea posomorata lelea Anuta a Rujinicului.

Proprietarul amenintat cu toporisca
In comuna Buciumi vietuiesc in jur de 600 de romi. Nu-i suficient ca mistretii ataca toamna de toamna recoltele de porumb si de cartofi, dar mai vin si brunetii in tarlalele satenilor si baga-n saci tot ce le iese in cale. Aurel Ciupe detine un iugar de pamant inspre Bogdana, nu departe de colonia romilor. L-a lucrat omul cat l-a lucrat, dar daca a vazut ca nu se alege cu nimic a renuntat la el. Ba era sa o si pateasca. Anul trecut a stat la panda la cultura de cartofi. Cand se amesteca ziua cu noaptea au aparut si hotii. De acolo din colonia de romi. Erau patru zdrahoni. Proprietarul terenului i-a intrebat ce cauta pe terenul lui. Vazandu-se deranjati in a-si indeplini misiunea, adica in a fura cartofi, hoti i s-au adresat cu injurii si amenintari, ba unul a „falfait” si o toporisca pe deasupra capului. Asa ca Aurel Ciupe s-a vazut nevoit sa faca pasi inapoi si sa-i lase pe hoti in plata Domnului.

Legislatia e de partea hotilor
E mare saracia si e oarecum explicabil sa se fure recoltele din camp Oficialitatile nu pot face mare lucru. Chiar daca se stie ca efectivul de politisti din mediul rural este infim in comparatie cu hotii. Proprietarul de terenuri nu poate sa retina ei raufacatorii. Daca un paznic prinde un hot pe camp, nu are ce sa-i faca, decat sa il alunge. Asta in caz ca hotul vrea sa paraseasca tarlaua. Daca proprietarul sau paznicul l-ar prinde si l-ar tine pana la venirea politistilor, acestia intra la sechestrare de persoane. Asa ca hotul scapa. Iata asadar cum, chiar si legislatia impiedica prinderea in fapt a hotilor.

Post Views: 48