Nominalizarea României, Frontierele Imperiului Roman – Dacia (FRE – Dacia) a primit recomandare de înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din partea ICOMOS Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor, organism consultativ UNESCO. Este recunoscută astfel atât Valoarea Universalǎ Excepționalǎ a rețelei de situri arheologice romane ce compun FRE-Dacia, cât și eforturile României de a construi un sistem coerent și eficient de protecție și gestiune a acestora, anunță Institutul Național al Patrimoniului.

“Succesul acestei nominalizǎri are la bază munca a generații de arheologi care de peste 100 de ani cerceteazǎ rețeaua de situri romane din fosta Provincie Dacia, creând cunoașterea prin care a fost demonstrată Valoarea Universală Excepțională. Programul Național Limes, finanțat de Ministerul Culturii în ultimii 10 ani, a fǎcut posibilǎ această nominalizare, coagulând și direcționând cercetarea și mai ales conectând aceste eforturi cu acțiunile de protecție şi gestiune, atât de necesare pentru prezervarea valorii și transmiterea acesteia cǎtre generațiile viitoare”, precizează aceeași sursă.

În urmǎtorii 5 ani – primul ciclu de management – urmează a fi pusă în practicǎ strategia de management dezvoltată în jurul a 4 teme cheie: cercetare arheologicǎ și de peisaj; conservare și punere în valoare; abordarea factorilor de dezvoltare și de mediu care influențează siturile arheologice și contextul în care acestea se găsesc, pentru potențarea impactului pozitiv și diminuarea celui negativ; prezentare, interpretare și turism sustenabil.

“Institutul Național al Patrimoniului împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, într-o echipă multidisciplinarǎ internațională, au avut onoarea de a coordona procesul complex de nominalizare a acestui vast bun cultural. Am avut alături comunități locale și numeroși parteneri instituționali cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat: Comisia Națională Limes; Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București; direcțiile județene pentru culturǎ; sutoritǎțile județene și locale din 16 județe”, scrie pe pagina oficială a Institutului Național al Patrimoniului.

„Bunul serial prezintă un important schimb de valori umane și culturale de la apogeul Imperiului Roman, respectiv dezvoltarea arhitecturii militare romane și a cunoștințelor și competențelor tehnice de construcție și de management al teritoriului, de la un capăt la altul al imperiului. […] Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. […] Ele atestă versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul local, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman și cuprinde atât sectoare terestre, cât și fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu”, se arată în justificarea criteriilor de înscriere, redate în proiectul de decizie al Comitetului Patrimoniului Mondial, elaborat pe baza recomandării ICOMOS.

sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului

Post Views: 139