Primarii nu sunt de acord cu criticile mai marilor europeni ca nu stiu sa atraga fondurile puse la dispozitie de occidentali dand vina pe guvernanti ca nu aloca sumele de cofinantare.
Oficialii europeni au demarat o campanie critica la adresa autoritatilor romanesti invocand slaba putere de absorbtie a fondurilor europene puse la dispozitia tarii noastre. Edilii salajeni nu sunt de acord cu expertii europeni, nici cei care sunt in top cu cele mai multe proiecte castigate si derulate din programe externe, dar nici cei care nu au vazut un chior din finantarile straine.
Primarii care au atras fonduri sustin ca cel mai mare impediment cu care s-au confruntat a fost cel legat de asigurarea cofinantarilor nationale (25 la suta) si locale, precum si plata TVA-ului. Majoritatea comunelor sunt sarace, bugetele de care dispun de abia le permit plata salariilor, nu au de unde pune in avans sumele solicitate. Florian Bonte, primarul comunei Sig spune ca “mecanismele Uniunii Europene sunt foarte clare, iar noi daca stim ce vrem putem castiga finantari. E drept ca europenii nu ne pot pune la dispozitie bani pe masura dorintelor noastre, pentru ca, neavand nimic pus la punct ne trebuie bani multi”. Prim-edilul de la Sig a admis ca “la noi se practica modificarea din mers a ghidurilor de finantare”, si ca multe proiecte s-au pierdut pentru neincadrarea in criteriul legat de gradul de saracie. Florian Bonte este de parere ca banii europeni ar putea fi mai multi daca sumele nefolosite ramase de la o masura sa fie directionate la alte masuri, sau banii economisiti din licitatii sa fie alocati urmatorilor pe listele proiectelor eligibile. Parerile edilului de la Sig au fost impartasite si de Pop Emeric primarul de Crasna si de Ioan Catana, primarul de Chiesd, care spun ca ar face cat de multe proiecte, dar guvernantii nu se grabesc sa aloce contributia statului la aceste investitii. Indolenta au manifestat mai marii nostri si fata de proiectul BRIPS3 castigat de scoala din Chiesd care de trei ani asteapta banii europeni pentru reabilitare, iar statul nu e in stare sa aloce partea sa de contributie de 25 la suta pentru cofinantare. In cele trei comune s-au primit fonduri pentru refacerea infrastructurii astfel: la Sig prin doua proiecte Sapard, unul PDR si trei FRDS; la Crasna doua proiecte PHARE, unul PDR, trei FRDS; iar la Chiesd, unul prin Sapard, unul de la Banca Mondiala si sase prin FRDS.
Primarii se justifica…
In ciuda faptului ca toate comunele din Salaj s-au aliniat la startul pentru depunerea de proiecte pe masura 322 din programul FEADR, bani ar fi doar pentru sapte. Primari ai caror comune nu au atras deloc fonduri europene, arunca pisica, mai ales, pe Guvern pentru ca nu este capabil sa ofere suportul pentru cofinantari. In plus, in timp ce primarul de Romanasi, Marius Borzan, arata cu degetul spre proiectanti si consultanti pentru ca lucreaza foarte scump la tarife europene, Cornel Lung de la Sanmihaiu Almasului este de parere ca “s-a mers pe criterii politice, altfel cum se explica faptul ca o comuna a castigat, iar alta, nu, desi aveau acelasi consultant si proiectant?” Primarul de Simisna, Calin Prodan, da vina si pe “modul lent de evaluare al proiectelor si pe birocratia greoaie”.

Post Views: 77