Ziarul Financiar a publicat recent topul zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene in perioada 2014-2020: Ilfov, Bucuresti si Constanta au atras cele mai multe fonduri "gratis" de la UE
rn
Ilfov, Bucuresti, Constanta, Cluj si Bihor se afla in vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene in actualul exercitiu financiar (2014-2020), arata datele furnizate de Ministerul Fondurilor Europene. Chiar daca Ilfovul a derulat mai putine contracte (48) pentru proiectele accesate, valoarea finantarii europene a acestora a depasit 10 mld. lei, in timp ce Bucurestiul a derulat 260 de contracte cu o finantare europeana totala de 6,83 mld. lei, arata datele oficiale.
"Putem vedea in fiecare judet numarul de contracte de finantare semnate si valoarea acestor contracte. Vorbim de proiecte care sunt atât ale autoritatilor publice, cât si ale companiilor, ale ONG-urilor, scolilor, universitatilor. Aceste sume pe care am incercat sa le punem pe fiecare judet sunt rezultatul muncii comunitatilor", a declarat noul ministru al fondurilor europene, Roxana Minzatu, in cadrul primei sale conferinte de presa de la preluarea mandatului.
Pentru judetul Constanta au fost semnate 208 contracte finantate cu fonduri europene cu o valoare totala de 5,9 mld. lei, in timp ce Clujul a atras fonduri europene in valoare de 4,53 mld. lei in baza a 370 de contracte. Pentru judetul Bihor au fost semnate 176 de contracte cu o valoare a finantarii europene de 2,36 mld. lei.
Printre judetele care au atras finantari mai mari de 1 mld. lei se mai numara Timis (1 mld. lei), Iasi (1,5 mld. lei), Vrancea (1,8 mld. lei), Brasov (1,1 mld. lei), dar si Dolj (1,24 mld. lei) si Vâlcea (1,16 mld. lei).
La polul opus se afla judetul Teleorman, cu finantari in valoare de 199 mil. lei si 42 de proiecte, urmat de judetele Ialomita, care a contractat 39 de proiecte cu finantari europene de 247 mil. lei, si Giurgiu cu finantari de 252 mil. lei si 50 de contracte finantate cu bani europeni.
Toate aceste sume se incadreaza in exercitiul financiar 2014-2020, care se va incheia la sfârsitul anului viitor si reprezinta contractele semnate pentru care s-a aprobat finantare europeana. Ministerul Fondurilor Europene spune ca rata de absorbtie totala a României din acest moment pentru fondurile europene se ridica la 30%, cu o finantare totala din bani europeni de 9,25 mld. euro din alocarea totala de 31 mld. euro. Cu toate acestea, ministerul de resort mai sustine ca rata de contractare pentru finantari europene a ajuns in luna iunie a acestui an la 79%, la suma de 23,6 mld. euro.
La nivelul autoritatilor europene inca se deruleaza negocieri in acest moment pentru alocarea bugetului aferent exercitiului financiar 2021-2027. România ar urma sa aiba un buget de finantari europene de 30,6 mld. euro.
"Ne uitam pe cifre care nu sunt finale, urmeaza a fi aprobate de autoritatile europene. Pe fondul european de dezvoltare regionala am avea alocati 17,3 mld. euro, bani care sunt pentru cladiri, dotari, partea de infrastructura locala. Pe fondul social european avem o alocare semnificativa, mult mai mare decât in exercitiul financiar anterior – 8,3 mld. euro – pentru finantarea serviciilor, tot ceea ce inseamna programele de formare, furnizarea de servicii sociale", a mai spus Roxana Minzatu.
Fondul de coeziune, unde sunt banii pentru infrastructura mare, precum autostrazile, metroul, navigarea fluviala etc., s-a redus fata de cel din exercitiul financiar anterior, pâna la 4,49 mld. euro. Salajul se situeaza pe un loc mai degraba spre coada clasamentului, echivalent cu judete precum Olt, Gorj, Buzau sau Braila. Sub nivelul judetului Salaj se situeaza doar 7 judete.
rn
Purtatorul de cuvant al PNL Salaj, Paul Maghiu, care este si consilier judetean ne-a declarat ca: "Deceniile de guvernare locala PSD-ista isi pun amprenta negativ asupra Salajului. Iar daca judetul nostru ocupa ultimele locuri in toate topurile – privind cifra de afaceri, calitatea vietii, numarul de turisti etc., pozitia codasa in topul absortiei fondurilor europene nu ar trebui sa ne mire. In definitiv, atragerea fondurilor europene este direct proportionala cu calitatea vietii. Iar primarii sau presedintii de Consiilii Judetene care au atras bani europeni au reusit sa schimbe in bine soarta localitatilor si a judetelor pe care le conduc. In Salaj, incapacitatea PSD la nivel administrativ ne mentine, din pacate, sub semnul subdezvoltarii. Dar, din 2020, acest lucru poate fi schimbat prin votul salajenilor care pot sa isi aleaga edili compententi, deschisi catre proiecte de anvergura si sa lase deoparte indivizi care se comporta precum fostii prim-secretari sau politruci PCR-isti."