Fiscul și maneaua

Zilele trecute, supărată foc, manelista Catanga declara că dacă intră ANAF-ul pe fir să le impoziteze averile, maneliștii vor pleca din țară precum medici, inginerii, profesorii etc. Doamne, cum nu le dai tu mintea asta! Cert este că maneliștii au fost întotdeauna scutiți de chingile fiscale ale țării. Pe de o parte pentru că zona manelelor e “controlată” de oameni care aparțin ei înșiși unei zone obscure a societății. Iar pe de altă parte pentru că în “lumea bună” au apărut și s-au înmulțit cei care gustă din această tristă și înjositoare subcultură. Simplitatea melodică și sărăcia de cuvinte, ca să nu mai vorbim de idei, au adus mari câștiguri celor care au impus genul. E de ajuns să te uiți că evenimentele progeniturilor multor potentați. Fac din manele nu numai fundalul vieții lor de zi cu zi, ci și decorul celor mai importante momente din viața lor, majoratul, nunta etc. Acolo cântă maneliști și oamenii le aruncă cu banc- stop_coloana -note fără număr în cap. La propriu, trebuie subliniat pentru cine nu a văzut niciodată decorul acesta grotesc. Ei bine, bancnotele cad care pe unde, dar niciuna nu ajunge la Fisc. Păi ce, a cântat Fiscul?
 Cum, Fiscul e pe ei?. Pe “artiștii” care au profitat de apetența multora pentru asemenea spectacol și care au păcălit din greu impozitele pe venituri? ANAF se laudă că va face curățenie. Probabil Catanga va pleca în altă țară. Dar nu despre asta este vorba. Promovarea unui “stil artisitic” trebuie validată sau invalidată de puterea unei culturi. O cultură solidă, de durată, care nu o dată ne-a lipit de țările civilizate ale continentului.