Ziua bună, dragi cititori!

Un om îl întreabă pe un înțelept:

  • Învățătorule, ce gândești dumneata despre bani?
  • Privește pe fereastră, zise învățătorul. Ce vezi?
  • Văd o femeie cu un copil, o căruță trasă de doi cai și un țăran ce merge la târg.
  • Bine, acum uită-te în oglindă. Ce vezi?
  • Păi ce-ai dori să văd, învățătorule? Pe mine, firește.
  • Gândește-te acum: fereastra este făcută din sticlă. Ajunge un strat subțire de argint pe această sticlă și omul nu se mai vede decât pe sine.

Dragilor, astăzi lumea și-a transformat ferestrele în oglinzi, oamenii ajungând să se contemple pe ei înșiși. Nu critic epoca modernă, care are și multe lucruri pozitive, dar îi critic idealurile și fac apel la conștiința fiecăruia dintre noi, lansând un îndemn la regăsirea omului autentic, omul care nu avea nimic contrafacut, nici bucuriile, nici suferințele, omul model și nu omul standardizat.

Nu este nevoie să schimbăm nici o paradigmă, clasicul a fost probat și experimentat, este nevoie să ne schimbăm noi. Astăzi, noi ne-am pierdut puterea de a face distincția. ”Netezește cărarea pentru piciorul tău și toate drumurile tale să fie stabile”, ne îndeamnă un proverb biblic. A netezi cărarea înseamnă a învăța din greșelile trecutului. ”Vom merge pe drumul deja umblat”( Numeri 20, 17-19) înseamnă să mergem pe cărarea deja bătătorită.

Doar prin supunerea rațiunii harului divin, omul poate trăi o schimbare veritabilă și poate progresa în mod real, altminteri, schimbările personale realizate doar prin puterea propriei noastre voințe degenerează în egocentrisme sterile.

Un înțelept spunea : ”Ajută-te și Cerul te va ajuta!” Voința noastră și alegerile noastre bune sunt începutul drumului, restul, construiește Dumnezeu, dacă îl lăsăm…

Vă invit la reflecție!

Post Views: 7