Fantana lui Baba Novac la Creaca şi Mănăstirea Călugărilor Basiliţi

Baba Novac l-a fugărit pe Sigismund după Bătălia de la Guruslău până la Creaca

În timpul domniei lui Mihai Viteazu, fiul lui Pătraşcu, pe dealurile din împrejurimile Guruslăului a avut loc bătălia dintre Mihai cel Brav, cum mai era cunoscut în epocă, şi prinţul Transilvaniei, fratele lui Andrei Bathory, Sigismund. În anul 1601, fiul lui Pătraşcu a poposit la Guruslău cu o oaste nu tare numeroasă, dar dornică de a răzbi armata străină. Mihai se afla în fruntea oastei, dar printre generalii săi se afla şi temutul sârb Baba Novac. Într-o dimineaţă de 3 august, la ora 9.00, Sigismund, pierzându-şi cumpătul, a pregătit primul atac. S-a dat o bătălie cruntă, până la ora 15.00 toate arătau că Sigismund va obţine o victorie clară în faţa lui Mihai. Ora 15.00 a culminat cu momentul în care Mihai şi-a dovedit talentul de bun strateg. Ştiind că Sigismund îşi va da până la acea oră toate cărţile pe faţă, Mihai a decis să facă pe victima. Nu însă şi în cursul după-amiezii, când oştenii lui Mihai au ieşit de după dealurile Guruslăului, aducând, în doar două ore, victoria munteanului.
Văzându-se înfrânt, Sigismund a luat-o la fugă, trecând peste valea Zalăului şi distrugând toate podurile. O armată care-l avea în frunte pe Baba Novac s-a luat în urmărirea prinţului maghiar, fără însă să reuşească să-l ajungă, oprindu-se în căutarea acestuia pe dealurile satului Creaca. “Satul bătrân”, cum este cunoscut printre cei mai în vârstă, nu se afla pe actualul teritoriu al localităţii Creaca, ci cu cinci kilometri mai la nord-est. Fapt recunoscut şi de scrierile istoricilor care amintesc strămutarea bisericii de lemn cu hramul “Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril” de pe dealurile localităţi în centrul de astăzi al comunei. O oaste compusă din zeci de soldaţi ai lui Baba Novac s-au oprit aşadar la Creaca. Generalul sârb a hotărât ca acolo să se cons-truiască o fântână care să amintească de trecerea lui prin sat. Fântâna a fost săpată de săteni până spre străfundurile pământului, iar mai apoi a fost zidită cu piatră adusă cu căruţe din părţile locului.După plecarea lui Novac, fântâna a rămas în istoria aşezării ca un element reprezentativ şi de mândrie pentru săteni, care se bucurau că au scăpat de sub jugul Bathorylor. Satul a fost mutat în secolul stop_coloana XVIII pe cursul văii Agrijului, de unde vine şi denumirea satului de Creaca (“loc de ramificaţie”), în Creaca fiind zona unde afluenţii văii Agrijului se varsă în vale. După strămutarea satului, fântâna lui Baba Novac a fost lăsată în voia sorţii, valea Agrijului servind ca principalul loc de aducţiune a apei pentru sat.

Ruinele de astăzi

După doi-trei kilometri de mers pe jos, pe lângă faptul că pot admira spectacolul naturii, fostele văi care au săpat în stâncă şi pădurile crescute pe pietrele din apropierea satului, turiştii pot să mai vadă ruinele fostei aşezări, Satul bătrân, cum îl ştie lumea. Fântâna lui Novac este acum o groapă în mijlocul aşezării, printre culturi de porumb şi cereale.

Locul sfânt din comuna Creaca

Tot pe meleagurile comunei Creaca, sat Brebi, dacă mergi încă cinci kilometri spre vest pe dealurile din împrejurimi, poţi să dai de o pajişte unde pe vremuri dăinuia mănăstirea călugărilor basiliţi. Se consideră că în anul 1781 s-a descoperit iconostasul fostei mănăstiri a bastilanilor, care a fost adus la vechea biserică de lemn din centrul satului. Ruinele mănăstirii călugărilor basiliţi mai sunt încă vizibile pe dealurile comunei Creaca. Şi tot pe acele dealuri se mai pot observa ruine de turnuri romane. Zona este una deosebit de frumoasă. Sătenii spun că este un loc sfânt, binecuvântat de Cel de Sus.