Familia Bodea din Iaz construieşte un muzeu grandios al tradiţiei

Judeţul Sălaj se va putea lăuda în curând cu un muzeu al satului în aer liber care să se asemene cu renumitul muzeu al satului din Sibiu. Muzeul ţărănesc de la Iaz al Ligiei Bodea are gânduri mari pentru reînvierea atmosferei satului tradiţional sălăjean. Fami-lia Bodea şi-a propus ca, în următorii ani, actualul muzeu să poată concura de la egal la egal cu Muzeul Astra din Sibiu.
 Toată povestea a început când Ligia avea 12 ani. Cu 9 ani în urmă, din dragoste faţă de bunică, Ligia a hotărât să organizeze în casa unde odinioară se odihnea bunica sa, un muzeu tradiţional. A început să caute prin poduri, sau să ceară de la persoanele vârstnice obiecte tradiţionale româneşti. Nu s-a limitat doar la a colecţiona pe plan local. Fiind local-nică într-un sat care se află la confluenţa cu judeţul Bihor, Ligia a reuşit să adune ceramică bihoreană sau chiar ungurească. „n prezent, în Casa Bunicii, casă tradiţională românească, pot fi admirate mii de obiecte de ceramică şi costume po-pulare. Despre colecţia de la Iaz are doar cuvinte de laudă şi etnograful Camelia Burghele, de la Muzeul din Zalău. “Cunosc bine muzeul Ligiei Bodea. Intenţiile familieie sunt lăudabile. Am făcut şi eu cercetare de teren în zonă şi mi-a fost de mare ajutor. Ideea lor de a amplifica un muzeu etnografic este lăudabilă. Colecţia este extrem de valoroasă, demnă de un muzeu de elită. Nu o spun doar eu, au spus-o şi specialişti din Bucureşti şi din ţară”, a spune Burghele.

Casă ca pe vremuri

Al doilea pas, după valorificarea casei bunicii, a fost făcut prin intermediul Centrului de Cultură şi Artă Sălaj. Fami-lia Bodea a organizat în stil tradiţional o nouă casă. Aceasta este locuibilă, iar turiştii pot retrăi în interiorul ei atmosfera secolului XIX. Până a ajunge în casă trebuie străbătută o curte împrejmuită de un gard împletit din nuiele. La intrare stă de strajă o veche poartă realizată din lemn, cu arhitectură românească de secol XIX. Scările din lemn care se găsesc la intrarea în casă sunt un alt element specific al arhitecturi neamului românesc care a trecut testul timpului. Prispa casei este împodobită cu obiecte de ceramică din secolul trecut. De aici se face accesul în încăperile spaţioase ale casei. „ntre cele două ferestre realizate din lemn, stă de strajă un Cristos răstignit, învelit cu un ştergar cu motive florale româneşti din zona Iaz. Aceiaşi tehnică a ştergarelor este dispusă şi în jurul icoanelor care împodobesc interiorul. „n incintă se găsesc două paturi, mărginite de cuferele de zestre. „ncălzirea locuinţei se face cu lemne într-o sobă de teracotă, iar iluminatul este asigurat de un lămpaş ce stă de veghe în mijlocul încăperii. Pro-iectul a fost finanţat cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă Zalău. “Proiectele Ligiei şi ale familiei Bodea se pliază perfect pe dorinţele Centrului de Cultură de a scoate la lumină impresionanta cultură sălăjeană”, ne spune etnograful sălăjean Camelia Burghele.

Casă slovacă cu acoperiş din paie

Următorul proiect care va fi pus în practică este strămutarea unei case de slovaci din Făgetu. Casa este construită în stil tradiţional slovac, cu acoperiş din paie. Familia Bode speră să refacă acoperişul, care este unicat în această zonă. Pove-stea casei datează din anul 1860. Comunitatea de slovaci din Halmăşd a ridicat-o cu funcţiunea de casă de locuit. A fost mutată la începutul secolului XX în Plopiş. 20 de ani mai târziu, în 1927, un fost prizonier slovac din armata rusească a strămutat casa la Făgetu. Aici a început să se degradeze. Salvarea a venit însă de la familia Bodea, care o va pune în circuitul turistic de la Iaz.

Drumul pâinii şi fierăria

Un alt proiect de viitor este amenaja-rea “drumului pâinii”. Turiştii care vor poposi la Iaz în perioada recoltei vor putea asista la treieratul grânelor. După seceriş, turistul va fi dus la moara din sat unde grâul va fi transformat în făină. Acest pro-ces se va termina la cuptorul bătrânesc de care dispune muzeul. Aici, turistul va asista la coacerea pâinii în stilul bătrânesc sălăjean. Pe lângă procedeele vechi de coacere a pâinii, se urmăreşte amenaja-rea unei fierării. „n fierărie, cei care aleg o vacanţă la Iaz vor putea să înţeleagă practic cum se concepeau potcoavele de cai sau alte unelte agricole utile în gospodăria ţărănească. Tot în acest proiect este cuprinsă şi ideea amenajării unei bucătării de vară, unde se retrăgeau bătrânii.

Mâncarea tradiţională este cireaşa de pe tort

La Iaz nu este uitat nici aspectul culinar. „n cuptorul care se găseşte în in-cincta muzeului sau pe o sobă cu plită, Ligia le pregăteşte străinilor mâncare tradiţională. De la tradiţionalele sarmale cu păsat până la prune uscate, miere de prune sau groştior de bivoliţă pot fi gustate în mica, dar mărinimoasa, comunitate de la Iaz.

Familia Bodea cere sălăjenilor să nu abandoneze comorile tradiţiei

Anul acesta, familia Bodea speră că va reuşi să salveze cât mai multe case vechi. De aceea, prin intermediul Asociaţiei Alexandra Etno-Iaz, familia Bodea invită toţi sălăjenii care dispun de resurse financiare sau care deţin o casă tradiţională să nu o lase în paragină şi să contribuie la formarea unui muzeu al culturii sălăjene în aer liber. “Facem apel la toţi sălăjenii care dispun de fonduri să ne sprijine în demersul pe care-l facem. Noi am investit. Nu avem profit. Chiar dacă vin turişti din toate colţurile Europei, nu le percepem nicio taxă. Cerem astfel şi sprijinul Episcopiei Sălajului dacă ne poate pune la dispoziţie o biserică veche, ca peisajul rural sălăjean să fie integrat perfect în acest muzeu al satului”, ne-a spus Alexandru Bodea.

Sute de vizitatori din străinătate

La Iaz, reiese din afirmaţiile făcute de familia Bo-dea, poposesc anual mii de turişti, dintre care câteva sute sunt străini. Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când au ajuns la Iaz grupuri de turişti englezi şi francezi. Este impresionant faptul că, deşi vizitatorul are multe de admirat şi trece prin experienţe plăcute, tariful de cazare şi de agrement la Iaz se ridică la valoarea de zero lei. Cei care doresc să pe-treacă o noapte la Iaz, dar şi cei care doresc să se implice în acest proiect îl pot contacta pe domnul Bodea la numărul de telefon 0761.321.703 sau pot să facă o vizită la Iaz.

Pictura de la Iaz, expusă la Palatul Parlamentului

Trebuie să spunem despre Ligia că este “comoara” satului Iaz, aşa cum o descria şi etnograful Camelia Burghele. “Este o mare şansă pentru judeţul nostru că Ligia Bodea a ales să se nască la Iaz”, apreciază etnograful sălăjean. Ligia este studentă la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, însă mirajul Clujului nu a cuprins-o şi pe ea. “Nu vreau să rămân la Cluj. Visul meu este să continui această tradiţie a familiei, pe care am început-o pe când aveam 12 ani. Vreau să îmbin utilul cu plăcutul. Adică, kineo-terapia cu dragostea faţă de etnografie”, ne-a declarat tânăra sălăjeancă. Printre altele, Ligia s-a afirmat şi ca pictor pe sticlă. A organizat cinci ediţii de pictat icoane pe sticlă la Iaz şi a expus icoane din colecţia personală inclusiv la Palatul Parlamentului. “Tradiţia sălăjeană este deosebită. Sper ca pe viitor să dezvolt cât mai mult aceast tip de turism şi să pun în valoare cât mai mult frumuseţea locurilor de la Iaz”, ne-a spus tânăra Ligia.