Explicație guvernamentală pentru sărăcia sălăjenilor

Sărăcia din județul Sălaj a fost descrisă într-un amplu studiu al Guvernului României, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Studiul a vizat un interviu cu 15 primari din Sălaj, pentru a vedea care sunt problemele cu care se confruntă comunitățile rurale din județ. A fost realizat în 2013 și a fost intitulat “percepția autorităților locale asupra situației comunității, pieței muncii și a perspectivelor de formare profesională”. Au contribuit primarii din Zimbor, Nușfalău, Valcău de Jos, Treznea, Băbeni, Dragu, Rus, Sînmihaiu Almașului, Năpradea, Măeriște, Letca, Ileanda, Gâlgău, Fildu de Jos, Cuzăplac și Crasna. 

În studiu se arată că, în Sălaj, “principala problemă pe care o au oamenii este sărăcia, generată în mare măsură de lipsa locurilor de muncă pentru ocupațiile non-agricole, distanța relativ mare față de centrele urbane și costurile ridicate ale navetei”. Guvernul mai spune că în Sălaj “agricultura nu este o soluție pentru localnici, suprafețele mici fiind insuficiente pentru a acoperi costurile de însămânțare, întreținere a culturilor și recoltare”. “Situația este similară și pentru creșterea animalelor. În plus, prețul mic și absența unei piețe de desfacere pentru produsele animale și agricole rezultate din gospodăriile individuale este o piedică serioasă pentru dezvoltarea mediului rural. Se poate spune că în majoritatea comunelor studiate agricultura se practică preponderent la nivel de subzistență”, mai dezvăluie studiul Guvernului.

Romii trăiesc din ajutoarele sociale, iar tinerii Sălajului pleacă în străinătate

“Cei mai săraci dintre localnici, în special cei de etnie romă, se bazează mai mult pe ajutoarele sociale (venitul minim garantat) (…) Mulți dintre romi nu au rezolvate problemele de proprietate și de acte de identitate.”
Tot ca o concluzie a studiului, reprezentanții Guvernului arată că, din cauza problemelor “soluția cea mai utilizată de către oameni, în special cei tineri, este migrația în străinătate” și că “rareori se poate vorbi și de migrație spre centrele urbane apropiate, dar atractivitatea acestora este scăzută datorită lipsei locurilor de muncă și a salariilor mici”.

Populația este îmbătrânită și cu probleme, iar pe alocuri se cam fură

O altă observație a studiului este “îmbătrânirea populației și lipsa de atractivitate a spațiului rural pentru investitori, ce duce în final la dificultatea creării de locuri de muncă în mediul rural”.
“În cazul vârstnicilor, accesul la servicii de sănătate și deplasare la medic devine o problemă serioasă, în multe cazuri fiind nevoie de asistență personală”.
Studiul mai arată că în comunele Dragu și Gâlgău primarii au expus și probleme aparte. “În alte comune (Dragu), infracționalitatea generată de furturile de bunuri și distrugerea culturilor este considerată ca fiind o problemă majoră. În cazul romilor din comună, lipsa actelor de identitate este o problemă. Unii primari au precizat lipsa apei ca fiind una dintre problemele cu care se confruntă major cetățenii (Gâlgău)”.

Sălăjenii pur și simplu nu au unde să muncească

Din studiul guvernamental reiese că primarul din Băbeni se laudă că la nivelul comunei Băbeni aproximativ 150 de persoane sunt angajate în domeniul industriei textile, industriei de prelucrare a calcarului și extragerea produselor de balastieră sau în cadrul unor asociații familiale. Rata șomajului este scăzută, însă trebuie avut în vedere faptul că populația este îmbătrânită, procentul pensionarilor fiind de aproximativ 90, din totalul locuitorilor.
În comuna Crasna, în schimb, există oportunități de angajare în domeniul construcțiilor, dar nu se găsesc persoane calificate în meserii de zidar sau tâmplar.
Primarul din Cuzăplac spune că locurile de muncă la nivelul comunei sunt foarte puține, singurii angajatori fiind o întreprindere minieră, o brutărie și câteva ferme agricole.
La Dragu, situația locurilor de muncă din comună este problematică, singurii angajatorii locali fiind instituțiile publice (școală, primărie) magazinele, o asociație agricolă și o întreprindere de prelucrarea a lemnului, situată în Hida (comună învecinată).
Mai reiese că la nivelul comunei Fildu de Jos, situația locurilor de muncă este destul de proastă. Oportunitățile de angajare sunt foarte limitate, dat fiind faptul că principalii angajatori sunt instituțiile de stat care au activitate în comună, adică o companie care se află în subordinea Consiliului Local și care este “specializată în activități specifice racordării apă-canal”.
În comuna Gâlgău, o parte a populației active lucrează în orașele limitrofe, în comerț sau industrie, iar câțiva sunt angajați ai punctului de lucru CFR din localitate. Alți cetățeni au reușit să se angajeze în firmele care asigură derularea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naționale.
În comuna Ileanda, oportunitățile de angajare la nivel local sunt limitate din cauza lipsei angajatorilor, în sensul că Primăria are deocamdată posturile blocate, iar multe dintre unitățile comerciale din localitate nu mai funcționează. Există o singură societate mai mare, care se ocupă cu prelucrarea lemnului, însă aceasta nu are capacitatea de a absorbi toată forța de muncă de pe plan local.
În comuna Letca, principala oportunitate de angajare identificată de către primar este balastiera din localitate, societate care funcționează, însă, la capacitate scăzută. Mai există câteva magazine alimentare, o firmă de prestări servicii în construcții stop_coloana și amenajări și două secții de croitorie, dar care au foarte puțini angajați.
În Măeriște există doi principali angajatori: o societate care se ocupă de creșterea puilor de carne și o societate care produce PET-uri. Pe lângă cele două societăți menționate, mai există o carieră de exploatare a șisturilor și o sumă de societăți mai mici care, însă, nu oferă mari perspective în ceea ce privește absorbția forței de muncă.
Cea mai tristă situație constatată de sociologii care s-au ocupat de studiu a fost la nivelul comunei Năpradea, unde nu există nici un fel de oportunitate de angajare, în principal din cauza lipsei agenților economici, dar și din cauza dimensiunilor reduse ale afacerilor deja existente.
Spre deosebire, în comuna Rus, deși la nivel local nu există nici o oportunitate de angajare, situația locurilor de muncă a fost rezolvată parțial prin găsirea unor angajatori din orașele apropiate. Câteva locuri de muncă au fost asigurate prin intervenția de reabilitare a drumului Dej – Baia Mare, însă doar pe perioadă determinată.
Studiul prezintă încă o situație aparte în Sânmihaiul Almașului, unde există un deficit acut de locuri de muncă, singurele posibilități de obținere a unor venituri pentru majoritatea populației fiind muncile agricole sezoniere sau ziliere.
Sunt însă prezentate în studiu și comune care au șansa de a fi vecine cu unele zone în care economia merge mai bine. De exemplu, în comuna Treznea locurile de muncă sunt foarte puține, dar o parte din populația activă lucrează în Zalău, făcând naveta zilnic. Un alt exemplu este în Valcăul de Jos, unde situația locurilor de muncă la nivel local este foarte proastă, dar la 5 kilometri distanță se află Hanna Instruments – “cel mai mare producător la nivel mondial de aparatură de control și în industria alimentară”. În plus, mai există o rafinărie în Suplacu de Barcău.

Recalificări puține și ineficiente; salarii mici

Mulți primari din Sălaj ce au făcut parte din studiu consideră că oamenii nu dau importanță cursurilor de formare profesională, aducând ca argument faptul că populația nu are cultura necesară calificării sau dezvoltării de competențe. Un alt motiv este faptul că populația este îmbătrânită, nu există o cultură a reconversiei profesionale. Au existat câteva cursuri de calificare, dar unii dintre cursanți au fost nemulțumiți, chiar dacă au primit un loc de muncă, în principal din cauza nivelului scăzut al salariilor la angajare. Unii primari au sesizat absența unei corelări între cursurile de formare profesională și cererea de pe piața muncii de la nivel local. Dar și că multe dintre cursurile de formare profesională organizate nu au un impact ridicat, ele fiind insuficiente pentru a transmite cunoștințele și abilitățile practice necesare la un loc de muncă.

Ce oferă micuța piață a muncii de la sat

În comuna Băbeni, primarul consideră că meseriile de zidar, confecționer îmbrăcăminte sau asistent personal, dar și ocupații din învățământ și domeniul administrativ ar fi cele pentru care s-ar preta formarea profesională. În Crasna, principalele meserii pentru care ar exista nevoie de formare la nivel local sunt cele din domeniul mai larg al construcțiilor – zidar, zugrav, dulgher, instalator, parchetar. De asemenea, primarul din Crasna este de părere că este nevoie și de meserii în domeniul serviciilor, meserii care acum sunt pe cale de dispariție – pantofar, croitor etc. În Cuzăplac, meseriile cele mai căutate sunt cele de zidar, fierar-betonist, sudor, mecanic, vânzător, bucătar, brutar. În Dragu, edilul consideră că meseriile de zugrav, sobar, tâmplar, dulgher sunt ocupații cu perspectivă în regiune.
Primarul din Fildu de Jos spune că ar fi nevoie de formare în meserii agricole, dar nu numai. Prin referire la comunitatea de rromi, acestea crede că s-ar putea face cursuri de meșteșugărie specifice tradițiilor acestor comunități. În Gâlgău se consideră că ar fi nevoie de calificări în meserii non-agricole, din care se dau ca exemplu lucrătorii în construcții sau mecanică auto. În Ileanda ar fi necesare angajări pe partea de mecanică în agricultură, în general (mecanic, tractorist, electrician), în domeniul zootehnic, industria agricolă și prelucrarea produselor alimentare și, nu în ultimul rând, piscicultura. Primarul din Letca nu știe care ar fi ocupațiile sau meseriile din localitate pentru care ar fi nevoie de formare profesională, deoarece nu prea sunt angajatori în zonă. Se constată, în schimb, nevoia de formare pentru ocupații din domeniul social, mai exact îngrijitor, asistent personal, având în vedere că populația localității este destul de îmbătrânită.
În Treznea, meseriile care oferă anumite perspective la nivel local și zonal ar fi cele de tâmplar, dulgher, zidar, electrician și sudor. În Valcăul de Jos oameni s-ar putea califica în vederea angajării la Hanna Instruments (chimiști, laboranți, dar și tâmplari, zidari, sudori și paznici). În Zimbor, pe când vor începe lucrările pentru autostradă, primarul sugerează calificarea în domenii adiacente transporturilor și construcțiilor de depozite de mărfuri, cum ar fi: constructori, mecanici auto, mecanici vulcanizatori etc.