Evoluția orașului Zalau, de la targ la municipiu

Zalaul a fost în istorie un oraș-târg ce s-a dezvoltat treptat într-un spațiu redus. Marea dezvoltare a Zalaului a fost coordonata de regimul comunist, care a adus muncitori din mediul rural în noile înteprinderi din oraș, oferindu-le lucuințe în blocurile aparute parca peste noapte. Dar sa parcurgem istoria orașului din punct de vedere al construcțiilor care l-au compus așa cum este redata pe site-ul Primariei Zalau, într-un studiu istoric.

Anul 1784 este primul an în care s-au consemnat date importante despre orașul Zalau, pe baza recensamântului realizat de administrație. În 1784, în Zalau erau 784 de cladiri locuite de catre 835 de famili. Cladirile erau construcții noi din lemn, asta pentru ca în anul 1703 orașul fusese distrus de armatele austriece și incendiat. Și în 1831, cladirile Zalaului erau înca din lemn. Și aceste cladiri au fost însa distruse de doua incendii puternice, în anii 1821 și 1832. Abia în anul 1854 apar primele cladiri zidite în Zalau, exceptând bisericile. În 1854, pe strada 22 Decembrie 1989 (fosta Crasnei) erau 260 de cladiri, din care 25 de cladiri erau doar din piatra, în timp ce doar 8 cladiri erau acoperite cu țigla, 75 erau acoperite cu șindrila și 177 cu paie. Pe strada Corneliu Coposu, în același an erau 235 de cladiri, din care 204 erau din lemn, 31 zidite, dar numai doua avea acoperiș din țigla.
În 1900, în Zalau erau 402 cladiri din piatra și 474 de cladiri din lemn. Din totalul de 1.260 de cladiri, doar 576 aveau acoperiș din țigla, 631 erau cu șindrila, iar 53 erau cu paie și stuf.

Inventarul de la 1854

Istoricii susțin ca Zalaul era un oraș de dimensiuni modeste pâna în deceniul al cincilea din secolul XX (1940). Cladirile din Zalau erau simple, pe un singur nivel, singurele cladiri mai impunatoare aflându-se în zona centrala, în apropiere de Primarie. Pe lânga ca erau cladiri mici, fara aparare, orașul nu a fost niciodata fortificat cu ziduri și turnuri de aparare, singura cetate de acest fel împrejmuind doar satul Ortelec din vecinatatea Zalaului, acum cartier al orașului.
Din inventarul general al Primariei Zalau din 1854 aflam principalele cladiri, deosebite în Zalau. Este vorba de casa orașului, de închisoare, dar și de crâșma cizmarilor, a macelarilor, de gradinița, spitalul de saraci și școala de la capatul strazii Alszeg (astazi bulevardul Mihai Viteazul).

Zalaul are oficiu poștal din 1750

Daca ne referm la cladirile de utilitate publica ale Zalaului, trebuie sa amintim ca în 1750 în Zalau exista un oficiu poștal, transformat în 1762 în stație de poșta. Din 1875, în Zalau este amplasata și o stație de telegraf. În 1898 se construiește în Zalau o hala alimentara, iar în 1894 se construiește un abator. În 1890 se construiește Spitalul județean nou. Zalaul a avut și un casino, construit în 1838, dar și un teatru, a carui construcție s-a întins între anii 1895 – 1900.
Marea majoritate a cladirilor istorice ale Zalaului au disparut însa dupa cea de-a doua conflagrație mondiala. Locul cladirilor de epoca este luat de blocurile cenușii, care constituie azi peisajul Zalaului, dar și de construcții mari, precum complexul Silvania sau blocurile turn. Pe lânga acestea, se adauga construcția de noi înteprinderi economice, cele multe dintre ele aduse în ruina dupa 1989.