Evenimente dedicate Unirii de la 24 ianuarie 1859

Primăria comunei Plopiş, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, va organiza duminică, 25 ianuarie 2015, cu începere de la ora 12 o manifestare culturală prilejuită de sărbătoarea naţională a Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859. Evenimentele vor debuta de la ora 12.00 şi vor avea loc în Căminul Cultural din satul Iaz.
Conform datelor primite de la Alexandru Bodea, administratorul public al Primăriei Plopiş mani-festările vor începe cu un scurt program muzical susţinut în cinstea sărbătorii de tineri ai satului Iaz, după care va concerta Ansamblul “Meseşul”. În cadrul evenimentului va fi prezentat şi actul istoric de la 24 ianuarie 1859. Manifestările se vor încheia cu “Hora Unirii”. “Tinerii din Iaz se vor îmbrăca în port popular specific zonei Văii Barcăului şi vor susţine un moment artistic pe scena Căminului Cultural din sat. După acest moment artistic, va urma o prezentare a actului de unire de la 1859, iar evenimentele se vor încheia cu Hora Unirii”, ne-a spus ieri, Alexandru Bodea, administratorul public al Primăriei Plopiş.

Primăria Zalău organizează spectacolul “Hai să dăm mână cu mână”

Primăria Municipiului Zalău alături de Casa Municipală de Cultură din Zalău îi invită pe zălăuani la un spectacol muzical coregrafic ce va avea loc sâmbătă, 24 ianuarie cu începere de la ora 17.00. La spectacolul “Hai să dăm mână cu mână”, organizat la Zalău, vor urca pe scenă Ansamblul Artistic Profesionist “Porolissum” şi Ansamblul Folcloric “Columna”. Alături de spectacolul oferit de cele două ansambluri, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor vor urca şi soliştii vocali: Daniela Stoica, Crina Botişan, Deisa Buzgău, Ioana Lazăr, Andreea Vălean Indercan, Aurora Moga Po-povici, Rodica Pop Seling, Vasile Coca şi Cornel Borza. Intrarea este liberă. stop_coloana
De la ora 18.15, pe platoul de marmură din faţa Prefecturii Sălaj va concerta Fanfara Promenada.

Semnificaţia zilei de 24 ianuarie

Ziua de 24 ianuarie re-prezintă momentul în care, la 1859, naţiunea română, cu sprijinul politic al marilor puteri ale Europei a hotărât Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Româ-nească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea din ianuarie a fost un proces complex. Proiectul de unire a început cu ocazia “Primăverii popoarelor” din 1848. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context favorabil realizării Uniri. Marile puteri ale Europei şi-au dat acordul pentru unirea principatelor după Adunările ad-hoc din 1857. După Convenţia de la Paris din 1858, marile puteri acceptă o unire mai mult formală, cu domni şi organe leguitoare distin-cte pentru fiecare în parte.
Politicienii români de la vremea respectivă au făcut însă posibilă unirea sub un singur principe. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei. La Bucureşti, în faţa camerei care hotărea alegerea domnului s-a adunat o mulţime de peste 30.000 de oameni care îşi doreau alegerea lui Cuza şi în Ţara Românească. După mai multe discuţii, într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti, propunere acceptată în unanimitate de voturi. Astfel, s-a înfăptuit Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească.