Este gratuită educația, dar plătești incompetența directorilor din grădinițe
Părinții care-și duc copiii la grădinițele din Zalău primesc cu resemnare informațiile că trebuie să suporte permanent o serie de cheltuieli. Pentru că unitățile de învățământ nu au voie să ia bani de la părinți, acestora li se înmânează o listă cu ce trebuie să cumpere în fiecare săptămână. Altă variantă este comitetul de părinți care strânge banii stabiliți de comun acord cu bonele și educatoarele pentru a se achiziționa produsele de care are nevoie grupa.
O listă pe care ne-a adus-o la redacție un părinte care are copilul la Grădinița nr.11 din Zalău spune că în fiecare săptămână părintele trebuie să ducă la grădiniță hârtie igienică, obligatoriu cu trei straturi – și aici părintele se amuză -, prosoape de hârtie, săpun lichid, șervețele umede, nimicuri de care înțelege de altfel că un copil are nevoie și nu se plânge, dar este umit că aceste consumabile nu sunt asigurate de grădiniță, pentru că învățământul este gratuit, iar gratuitatea include și cheltuieli materiale. De aia contribuim cu toții la bugetul statului, de unde și bugetul pentru învățământ. Dubla contribuție, o dată prin impozit și o dată cu bunuri, în mod direct, parcă nu-i în regulă. De principiu.
La alte grădinițe, pentru fiecare copil părintele plătește pentru achiziționarea materialelor igienico-sanitare, plus rechizite și consumabile (hârtie xerox, acuarele, creioane colorate, plastilină, jucării etc), pe care copiii le utilizează în activitatea didactică. Dacă trebuie schimbate dulăpioarele, pătuțurile sau saltelele, perdelele, mesele și scaunele din grupă sau de la sala de mese, costurile părintelui cresc.
Reprezentanții grădinițelor nu-i pot obliga pe părinți să suporte aceste cheltuieli, dar contextul obligă mai mult decât ar putea să o facă în mod direct conducerea grădiniței. Iar părintele le suportă pentru a-i asigura cele trebuincioase celui mic.
Ce te faci însă cu părinții săraci, constrânși de lipsa banilor să renunțe la educația copiilor. Că învățământul nu e nici obligatoriu nici gratuit o știm cu toții. Sunt mulți copiii care nu merg la școală sau care abandonează școala pentru că sunt prea săraci, iar părinți lor nu-și permit cheltuielile pe care le implică învățământul „gratuit”. Gratuitatea învățământului obligatoriu se referă doar la faptul că părinții nu trebuie să plătească orele prevăzute de programa obligatorie de la creșă, grădiniță sau școală, manualele școlare până la clasa a X-a și salariile profesorilor. Restul cheltuielilor, nu puține și nu mici, trebuie să le suporte părintele.
Inspectorul pentru învățământ preșcolar dă vina pe conducerile grădinițelor
Despre cum se cheltuie banii în grădinițe ne-a vorbit inspectorul școlar pentru învățământ preșcolar Valentina Souca. „Partea ce ține de materiale de igienă, pentru șervețele, săpun și altele intră la capitolul cheltuieli materiale și sunt prevăzute în bugetul fiecărei unități de învățământ, respectiv grădinițe. stop_coloana Unitățile de învățământ își construiesc bugetul și solicită primăriei sumele necesare. De la primărie se alocă integral sau parțial suma cerută. Uneori sau spre sfârșitul anului sumele respective se termină și se solicită sprijinul părinților, fără să fie cu titlu obligatoriu. Nu cred că există această problemă în toate grădinițele, ci doar în anumite cazuri. Reprezentanții unităților de învățământ ar trebui să-și realizeze în așa fel bugetul încât fondul să ajungă pe tot anul”, a explicat inspectorul școlar.
Părinții trebuie să cumpere rechizite și să plătească masa micuților
Legat de celelalte cheltuieli, pentru rechizite școlare și pentru masa copilului care frecventează o grădiniță cu program prelungit, inspectorul școlar sălăjean pentru învățământ preșcolar spune că aceste cheltuieli nu sunt decontate de stat și intră strict în atribuțiunile părinților. „Cheltuielile cu rechizitele școlare nu sunt susținute de bugetul de stat. Așa cum la școală părinții trebuie să cumpere caiete, creioane, stilou și alte rechizite, așa la noi (la grădinițe – n.r) părinții trebuie să suporte aceste cheltuieli. Noi lucrăm cu alte materiale, sunt diferite și diverse. Confecționăm tot felul de obiecte. Părintele le poate vedea după ce începe anul școlar în lucrările copiilor. Categoric, în toate unitățile de învățământ din județ, partea aceasta trebuie să o suporte părintele. Sigur, părintele care vine pentru prima dată la grădiniță poate nu se gândește la noțiunea de rechizite la copii mici. Ori educația care se acordă la grădiniță presupune foarte multe activități practice. În absența acestor rechizite am avea un învățământ verbal, ori ei trebuie să învețe practic”, ne-a declarat Valentina Souca.
Dacă preșcolarul frecventează o grădiniță cu program prelungit, părintele trebuie să plătească masa micuților. Este vorba de o sumă între 7 și 9 lei pe zi, în funcție de grădiniță. Din această sumă copilului i se asigură micul dejun, o gustare (de regulă un fruct), masa de amiază (supă/ciorbă și felul doi) și o masă după ce se trezește. Din aceeași sumă se fac pachețele cadou cu dulciuri de sărbători – de Moș Crăciun, de „Iepuraș” și de Ziua Copilului.
„La program prelungit trebuie să i se asigure copilului, în cele 8 – 10 ore cât stă în unitate, un meniu adecvat, vizat de un cadru medical, conform normelor legale. O instituție nu-și permite să dea copilului prăjeli sau vegeta și se asigură necesarul nutrițional pe parcursul zilei. Acasă copilul ia cina”, explică inspectorul școlar Valentina Souca de ce ceastă masă trebuie achitată de părinți.
