Clădirea Colegiului Național ”Silvania” va fi în proprietatea Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, dacă sentința va rămâne definitivă și irevocabilă.

Judecătorii Curții de Apel Cluj au pronunțat sentința vineri, 26 noiembrie, prin care au admis în parte plângerea formulată de Eparhia Reformată împotriva Guvernului României – Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Potrivit sentinței atacabile cu recurs în termen de 15 zile, Comisia Specială de Retrocedare este obligată să restituie în natură imobilul compus din 20.132 mp de teren și construcțiile existente -Corpul A, Corpul B, Corpul C6 – unde funcționează toaleta și modul de încălzire, fântâna, sala de sport, pasarela și terenul de sport împrejmuit. Totodată, noul proprietar este obligat să păstreze încă cel puțin 5 ani funcționalitatea clădirilor pentru învățământul obligatoriu de stat și să respecte obligațiile prevăzute de lege pentru corpurile – monument istoric. Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare va trebui să plătescă Eparhiei suma de 11.950 de lei drept cheltuieli de judecată.

Dacă sentința va rămâne definitivă, clădirile CNS Zalău reprezintă al doilea imobil important din Zalău care va intra în proprietatea Eparhiei Reformate, după achiziția imobilului în care a funcționat fostul Palat al Copiilor Zalău.

Sentința Curții de Apel Cluj

”Admite în parte cererea de chemare în judecată. Anulează decizia nr. 5692/23.06.2016 emisă de către pârâtă. Constată calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită în sensul art. 1 din OUG 94/2000. Obligă pârâta să emită o decizie prin care să dispună restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului (…) compus din teren în suprafaţă de 20.132 mp şi construcţiile existente pe această suprafaţă, imobil individualizat prin raportul de expertiză topografică precizat si completat întocmit de expert ED si raportul de expertiză în construcţii precizat întocmit de expert MA, rapoarte de expertiză ce fac parte integrantă din prezenta hotarăre după cum urmează : 1.suprafata de 5.185 mp cu 4 corpuri de construcții respectiv Cl-corp A (D+P+2E), suprafața construită la sol 1046 mp, C2 -corp B (D+P+E), suprafața construită la sol 1063 mp, C6 -wc și modul încălzire (P), suprafața construită la sol 57 mp, C8 -fântână, suprafața construită la sol de 4 mp care se identifică cu o parte din imobilul înscris în CF …. (vechi 9809, nr. top 194,193/1) nr. cadastral ……. de 10.109 mp. curți construcții intravilan în str. Unirii nr. 1 cu 8 corpuri de construcții. 2. suprafața de 1.358 mp cu o sală de sport parter cu suprafaȚa construită la sol de 569 mp. (inclusiv magazia din partea vestică) care se identifică cu o parte din imobilul înscris în CF ……. (vechi 9165, topo 193/2) nr. cadastral ……. de 1752 mp,curți si construcții intravilan. 3.suprafaţa de 13.589 mp cu un corp de construcție (P+E) cu suprafața construită la sol de 29 mp. (corespondenta pasarelei de trecere peste stradă din curtea Colegiului Național Silvania cad. 54217), un teren de sport de 992 mp. asfaltat și îngrădit cu gard înalt din plasă metalică pe stâlp metalici, un foișor din lemn ?și o alee cu dale din beton care se identifică cu o parte din imobilul înscris în CF……. (vechi 9165, topo 751/a/1/1/1/1/1/b/2, 756/2, 758, 759, 760, 842/b/2, 848/2) nr. cadastral ……. de 14248 mp. intravilan: curți construcții, fâneață. Restituirea se va dispune cu plată pentru corpurile de clădire C6, C8 sus indicate, cu obligaţia menţinerii afectatiunii actuale a imobilelor retrocedate pentru activităţi de învătămînt public finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei şi respectarea de către reclamantă a drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege pentru construcţiile C1 si C2 ce au statut de monument istoric. Dispune acordarea în favoarea reclamantei de măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale pentru suprafaţa de 1053 mp, suprafață afectată străzii Vasile Oros din care 394 mp se identifică cu o parte din suprafața imobilului cu nr.cad ……. în suprafață totală de 1752 mp, iar 657 mp se identifică cu o parte din imobilul cu nr. cadastral ……. (vechi 9165, topo …………) în suprafață totală de 14248 mp. intravilan: curți construcții, fâneață.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată respectiv în ceea ce priveşte suprafata de 15.057 mp individualizată cu o parte din amplasamentul A şi în întregime în amplasamentele B, C, D în raportul de expertiză topografică sus indicat. Admite în parte cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei formulată de intervenientul accesoriu MZ respectiv în limita respingerii cererii de chemare în judecată. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma 11.950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Respinge cererea intervenientului accesoriu pentru plata cheltuielilor de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune sub sancţiunea nulităţii la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată în sedința publică din data de 26.11.2021”

Aproape 20 de ani de procese

Dosarul de retrocedare este nesoluționat din 2003, an în care Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului a solicitat retrocedarea în natură a imobilelor și terenului aferent colegiului, în baza OUG nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut unor culte religioase din România și a unor cărți funciare anexate cererii. În primă fază, cererea a fost adesată Comisiei Speciale de Retrocedare. Aceasta a respins solicitarea, așa că s-a ajuns în instanță.

În solicitarea lor, reprezentanţii Eparhiei au susţinut că „de la înfiinţarea din 1640 şi până la naţionalizarea din 1948, atât imobilele cât şi instituţia care a funcţionat în cadrul acestuia au aparţinut bisericii reformate. Faptul că imobilul în litigiu a aparţinut Bisericii Reformate rezultă şi din legea adoptată de către cel de al doilea sinod reformat naţional din Budapesta deschis la 10 noiembrie 1904. De asemenea din buletinul informativ al Colegiului Evanghelic Reformat din Zalău, în anul 1893 reiese că acest colegiul  este unul dintre instituţiile de învăţământ al Episcopiei Reformate din Ardeal şi ca atare se află sub supravegherea şi controlul Episcopiei respectiv al conducerii, al Consiliului Directoral Permanent cu reşedinţa în Cluj-Napoca”.

De cealaltă parte, statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România a susținut că „din înscrisurile depuse la dosarul  aferent cererii de retrocedare nu a reieşit  dovada dreptului de proprietate al Eparhiei Reformate la momentul preluării. Potrivit înscrisurilor imobilele s-au aflat în proprietatea Colegiului Wesselenyi din Zalău, parte în proprietatea Fondului pentru Internatul Colegiului Evanghelic Reformat Wesselenyi din Zalău, iar nu Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului. Nu s-a făcut dovada că Eparhia ar fi fondatoarea Colegiului Reformat cu atât mai mult cu cât din anul 1911 nu şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară deşi avea această posibilitate. În consecinţă la data preluării imobilele nu erau în proprietatea bisericii”. Și administrația locală zălăuană a arătat, în timpul procesului, printr-o cerere de intervenţie accesorie, că Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului nu a avut niciodată calitatea de proprietar prin construire şi prin orice alt mod de dobândire asupra imobilelor pe care le revendică.

În 2017, Curtea de Apel Cluj a respins demersul inițiat de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, pe motiv că nu există acte doveditoare care să le susțină solicitarea și să le dovedească dreptul de proprietate. Reprezentanţii Eparhiei au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După trei ani de zile de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis dosarul înapoi la Curtea de Apel Cluj, pentru rejudecare.

Anchetă penală în curs pentru fals

În paralel cu procesul privind retrocedarea imobilului care găzduiește Colegiul Național “Silvania” Zalău, procurorii sălăjeni au început și o anchetă penală în acest caz.

Vizați sunt István Csűry, episcopul Eparhiei Reformate Piatra Craiului, şi Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania. Informația privind dosarul penal în lucru a fost confirmată de procurori.

Cei doi episcopi sunt suspectaţi de fals în acte, dare de mită şi uz de fals. István Csűry a declarat portalului maghiar Maszol.ro din România că procurorul a fost interesat în special de un document emis în 1911, care se află în arhiva eparhiei transilvănene. E vorba de un decret al Ministerului Culturii al guvernului ungar de atunci, cu privire la modul de gestionare a înregistrării şcolilor bisericeşti în cartea funciară, adică rezolvă o problemă tehnico-juridică, demonstrând totodată că şcolile erau instituţii bisericeşti. În conformitate cu practica vremii, în cartea funciară nu biserica era indicată ca proprietar al clădirilor de şcoală, ci o unitate internă a bisericii.