Uniunea Europeana considera ca drepturile romilor sunt calcate in picioare in tara noastra. Guvernul a fost obligat sa mareasca amenzile de 12 ori pentru cei care pronunta cuvantul tigan, considerat jignitor si discriminator la adresa romilor. Este vorba despre propunerea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, unde orice persoana care se considera discriminata poate depune o plangere, iar angajatii statului roman urmeaza sa taie amenzi de mii de euro. Saptamana trecuta, amenda era de 3.000 de lei, iar acum a ajuns la 30.000 de lei. Amenda maxima poate ajunge la 25.000 de euro pentru discri-minare rasiala, sexuala sau legata de un anumit handicap.
Pe de alta parte, deputatii PNL Mircea Dolha si George Craciunescu au depus un amendament in proiectul de revizuire a Constitutiei, prin care solicita ca in Constitutie sa se prevada interzicerea folosirii termenului de rom. „Cu exceptia minoritatilor care au radacini comune atestate stiintific cu romanii, nici o alta minoritate nu poate folosi in titulatura ei oficiala termenul de roman, derivate ale acestuia sau sonoritati asemanatoare, care pot crea confuzie, inducand o falsa origine romana”, argumenteaza cei doi deputati.
Interesanta disputa. O falsa problema de limba ne este servita ca o chestiune de importanta nationala. Sa le zicem cum vor ei, pana la urma, ca tot aia sunt. Noua ne-ar placea sa le spunem ingerasi.
Aceste masuri de a pune lacat pe limba romana, de a o silui, luate la Bruxelles nu ne dadeau dureri de cap daca prin anii @90 ai secolului trecut un prim-ministru cu preputul taiat n-ar fi dat un ordin prin care tiganii sa se numeasca romi, si nu oricum, ci cu doi de „r”. Primul ministru fiind urmas de-al lui Moise, parca dinadins a vrut ca numele de rom sa fie asociat cu numele Romaniei, pentru a se crea unele confuzii legate de actiuni mai putin ortodoxe pe care le intreprind unii dintre membrii acestei etnii in afara granitelor tarii (vezi jumulitul lebedelor de pe lacurile Vienei, ura italienilor fata de romani datorita crimei lui Mailat si a altor tuciurii, invadarea suburbiilor Parisului de catre brunetii din Carpati etc).
Nemurire tiganeasca
Cert este ca un popor nu trebuie denumit asa cum vrea el, ci conform unei traditii istorice. Si apoi multor tigani nici nu le convine sa le spui romi. In cultura nationala si mondiala exista opere de certa valoare in care termenul de tigan este inclus chiar in denumirea creatiei. Cum ar fi fost sa fie amendati post-mortem de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii Ioan Budai Deleanu pentru a sa „Tiganiada”, Vasile Alecsandri pentru ca in scrierile sale il invoca pe prietenul din copilarie, tiganul Porojan, autorul celebrului ta-blou „Tiganca cu ghiocul”, Miron Radu Paraschivescu pentru „Cintice tiganesti”, Johann Strauss pentru „Voievodul tiganilor”, Mircea Eliade pentru „La Tiganci” si mai recent celebrul naist Gheorghe Zamfir pentru „Hora tiganilor parsivi”? Sau cum ar fi ca in aceste lucrari termenul de tigan sa fie inlocuit cu cel de rom? „Rromaniada”, „Rroma cu ghiocul”, „La Rrome”? Ca asa vrea Uniunea Europeana. Ridicol, nu?!
Tigani de vaza
Daca ne uitam putin pe ecranul etniei tiganesti din trecut si de acum vom observa personalitati, ale vietii culturale in special, care au facut cinste Romaniei si carora nu le-a fost rusine sa se autodefineasca drept tigan. Barbu Lautaru, cantaret si cobzar moldovean, desi era tigan s-a bucurat de o faima legendara, Violonistul Ion Voicu a dus in lume, prin interpretarea sa magica, „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Johhny Radu-canu, un celebru cantaret de muzica de jazz, Stefan Banica (senior), actor si cantaret de romante, Madalin Voicu, violonist, dirijor si politician, Rica Raducanu, ani buni portarul nationalei de fotbal, Jean Constantin, Maria Lataretu, Rodica Puceanu, Gabi Lunca si nu in ultimul rand Nicolae Guta (cel care a infestat mii de romani cu incultura si tampenia manelelor sale) sunt oameni de arta autentica ori kitsch carora nu li se pare peiorativ termenul de tigan.
Sunt rom, dar m-am nascut tigan
Despre interzicerea folosirii termenului de tigan am incercat sa aflu parerea unor reprezentanti ai acestei etnii, a oficialitatilor locale, a tiganilor simpli. Alin Lacatus, reprezentant al Institutiei prefectului in cadrul Compartimentului pentru imbunatatirea situatiei romilor, incerca sa traga focul sub oala sa explicandu-mi ca in limba romanes nu exista cuvantul tigan si ca atare acesta are o conotatie peiorativa. Dupa parerea sa, daca nu exista in limba romanes cuvantul tigan, acesta nu trebuie folosit. Asa ca dupa mintea lui Lacatus, daca in limba germana nu e-xista cuvantul neamt, acesta nu trebuie utilizat. Intrebat cum se numea el si familia sa inainte de 90, Lacatus recunoaste ca s-a nascut tigan, parintii lui vorbeau limba romanes si in sat li se spuneau tigani. „Nu ma de-ranjeaza faptul ca mi se spune tigan, dar in scrierile oficiale este firesc sa fim trecuti ca romi, pentru ca vorbim limba romanes”, a mai spus Alin Lacatus. In limba franceza, cuvantul tigan se traduce prin „gitane” . Francezilor nu li se pare peiorativa aceasta denominare, utilizata de altfel in toata Europa. Robert Vazs, presedintele asociatiei „Sanse egale” filiala Salaj n-a acceptat sa discute acest subiect. Si-a amintit probabil de vremurile cand facea afaceri necurate cu valuta pe scarile hotelului „Porolissum” si cand printre altele i-am explicat ca cuvantul rom a produs o confuzie paguboasa pentru noi romanii, o confuzie cu asa-zisii „romi” de toate culorile si originile.
Noi suntem tigani gabori si ne mandrim cu asta
Gabor Lajos, unul dintre cei mai buni tinichigii ai Zalaului, nici nu vrea sa auda de terme-nul rom. Nici lui nici numeroasei sale familii nu le convine aceasta denumire. „Noi suntem tigani gabori din tata in fiu, cu asta ne mandrim si asa vrem sa murim”, zice imperativ Lajos. Pe Lingurar Calin din Lupoaia nici daca l-ai picura cu ceara n-ar fi mai suparat decat atunci cand ii spui rom. „Ne tragem din vita de tigani demni, harnici, cunoscuti in toate satele din jur pentru priceperea lor la batut fierul si potcovit. Mergem la tigan sa ne bata securea, mergem la tigan sa ne ascuta fierul de la plug, zic oamenii. Nimeni nu zice mergem la rom. Romul se bea in bufet. Tigani am fost, tigani ramanem. Nu ne e rusine de acest nume, dar ne simtim luati peste picior cand ni se spune rom.” Iata ca si tiganii s-au prins ca „rom” este folosit intr-un sens peiorativ mai abitir decat „tigan”. Florian Bonte, primarul comunei Sig, comuna cu aproape 800 de tigani, declara pentru Graiul Salajului. „Nu sunt de acord cu atribuirea de conotatii jignitoare termenului de tigan, dar nici cu folosirea cuvantului rom, cand nicaieri in Europa nu exista vreo lege care sa denumeasca etnia tiganeasca drept roma”
Si de-i spui rom, tot tigan ramane
Abordand in ultimele zile aceasta tema cu diferite persoane, unele dintre ele sunt de parere ca „Uniunea Europeana n-are altceva mai bun de facut decat de a ne dicta noua ce cuvinte sa folosim si ce cuvinte sa nu folosim. Te pomenesti ca maine ne va amenda daca vom folosi cuvantul roman, tara, mama, tata etc. Totusi, multi se intreaba de ce sa-i confundam pe tigani (romi) cu romanii? Tiganul tot tigan ramane. Si daca ii spui rom va avea aceleasi apucaturi. Cu timpul, cuvantul tigan a fost transformat din substantiv in adjectiv, care …caracterizeaza o persoana murdara, needucata, primitiva, parsiva, conform DEX-ului. Domnilor de la Bru-xelles, lasati limba romana sa curga prin matca sa!
Salajul si…romii
Din statisticile recesamanrului din 2011 reiese ca doua treimi dintre tigani se declara romani. De aceea nu se cunoaste cu exactitate numarul cetatenilor de etnie roma de pe plaiurile mioritice. Numarul verificat al persoanelor de etnie roma din Romania variaza de la un fabulos trei milioane (Banca Mondiala) la un verosimil 1,5 milioane (Comisia Europeana). In Salaj se presupune ca ar exista in jur de noua mii de tigani. Dar cum migratia in randurile lor este mare nu se poate stabili cu exactitate numarul. Cele mai mari comunitati de etnie roma traiesc in Jibou, Sag, Buciumi, Pusta Vale, Romanasi si aproape nu e sat din judet in care sa nu dai macar de o familie de tigani.