Emil Hatieganu, deputat al circumscriptiei electorale Hida în parlamentul României Mari

În ziua de 28 noiembrie 2018, la Centenarul unirii Bucovinei cu România, va avea loc în localitatea Hida un eveniment istoric deosebit: înfratirea dintre localitatea salajeana si localitatea Mahala din Bucovina. În acest context, ne propunem sa evidentiem câteva crâmpeie din viata si activitatea lui Emil Hatieganu, personalitate marcanta din generatia Marii Uniri, care a reprezentat cu cinste plasa Hida în parlamentul României Mari.
Din punct de vedere administrativ, plasa Hida a apartinut judetului Cluj pâna în anul 1950, când a fost adoptata o noua lege administrativa, dupa model sovietic, care desfiinta judetele, transformându-le în raioane si regiuni. În anul 1968 se revine la vechea forma administrativa a judetelor, iar fosta plasa Hida este arondata judetului Salaj.

rn

Familia si formarea profesionala

rn

Emil Hatieganu se înscrie în galeria marilor personalitati românesti ale sfârsitului de secol XIX si primei jumatati a secolului XX. S-a nascut la Tritenii de Sus (comitatul Turda la vremea respectiva, azi judetul Cluj), la 9 decembrie 1878. Tatal sau era preot greco-catolic si provenea dintr-un sat de pe Valea Somesului. Emil Hatieganu mai avea 4 frati: Iuliu, reputatul medic, Eugen, Simion si Ioan. A absolvit cursurile gimnaziale la Blaj si Cluj. A urmat, apoi, cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Cluj, dupa care obtine titlul de doctor în Drept. Îsi începe cariera profesionala ca judecator la Huedin si de aici strânsa lui legatura cu locuitorii din plasa Hida, pe care o va reprezenta cu cinste în Parlament, în perioada interbelica. De la Hida a fost transferat la Ileanda Mare, Huedin si Cluj, unde va profesa pâna la intrarea în viata politica.

rn

Membru în parlamentul provizoriu al Transilvaniei si ministru în Consiliul Dirigent

rn

În anul 1918 a fost ales vicepresedinte al Senatului National Român condus de Amos Frâncu, iar la 16 noiembrie 1918 este ales presedintele Consiliului National Român din Cluj. În aceasta calitate participa la istorica adunare nationala de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, fiind ales în Marele Sfat National, organul legislativ provizoriu al Transilvaniei. A doua zi, 2 decembrie 1918, din cadrul Marelui Sfat a fost ales Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Emil Hatieganu a fost ales în functia de secretar al Consiliului si i s-a încredintat portofoliul Resortului de Codificare.
Componenta Consiliului Dirigent era urmatoarea: Iuliu Maniu, presedinte; Vasile Goldis, vicepresedinte; Vasile Lucaciu, stefan C. Pop, Valeriu Braniste Alexandru Vaida Voevod, Aurel Vlad, Ioan Suciu, Octavian Goga, Victor Bontescu, Aurel Lazar, Romul Boila, Emil Hatieganu, Ioan Flueras si Iosif Jumanca; dupa ce socialistii Ioan Flueras si Iosif Jumanca au demisionat, în locul lor au fost alesi Mihai Popovici si Tiberiu Brediceanu.

rn

Deputat al circumscriptiei Hida în primul parlament al României Mari

rn

La alegerile parlamentare din noiembrie 1919, Emil Hatieganu a fost ales deputat atât în circumscriptia electorala a orasului Cluj, alaturi de Aurel Socol, alt fruntas politic al Partidului National Român (P.N.R.), cât si la circumscriptia electorala Hida. Au fost alesi pe baza articolului 46 al legii electorale din Transilvania si Banat, neavând contracandidati. Având în vedere faptul ca la Hida si-a început cariera profesionala, Emil Hatieganu a ales sa-i reprezinte în Parlament pe locuitorii acestei circumscriptii.
La Sibiu, pe data de 17 noiembrie 1919 s-au întâlnit toti deputatii si senatorii P.N.R. alesi în Ardeal si s-a hotarât înfiintarea unui club parlamentar cu sediul în Bucuresti. Cu aceasta ocazie a fost ales un Comitet executiv de conducere al clubului si au fost înfiintate comisiile de specialitate. Comitetul executiv al clubului era compus din 25 de persoane, printre care se gasea si Emil Hatieganu. El urma sa faca parte, bineînteles, din comisia juridica.
Toate comisiile au fost aprobate de catre adunare, în finalul caruia a luat cuvântul presedintele partidului, Iuliu Maniu, care a precizat ca scopul întâlnirii a fost atins. Subliniaza ca noile comisii aveau de rezolvat „o serie de mari probleme” în Palamentul României Mari.

rn

Membru marcant al Partidului National Român

rn

În primavara anului 1920, la Alba Iulia a avut loc un Congres Extraordinar al P.N.R., care l-a reales în functia de presedinte pe Iuliu Maniu. Emil Hatieganu a fost ales în Comitetul Central Executiv al partidului si în Comitetul de o suta.
La alegerile parlamentare din iunie 1920, Emil Hatieganu a candidat, din nou, pentru un mandat de deputat în circumscriptia electorala Hida, care la vremea respectiva se afla în judetul Cojocna (azi Cluj). A fost înfrânt de candidatul guvernului averescan, protopopul Elie Daianu. Acesta din urma a obtinut 2.561 voturi, Emil Hatieganu 839 si Emanuil Moceanu 368 voturi.
În toamna anului 1921, PNR a organizat ample manifestari si adunari poporale în cadrul carora se cerea demisia guvernului Averescu. În data de 27 septembrie 1921 a avut loc o adunare si la Borsa, judetul Cluj. Din partea conducerii judetene a partidului au participat Emil Hatieganu, Aurel Blaga si Simion Tamasiu. Cunoscutul fruntas al P.N.R., Emil Hatieganu a subliniat, în cuvântarea sa, toate abuzurile pe care le-a facut guvernul Averescu si ce efect aveau asupra populatiei. În final a fost adoptata si aici o motiune, la fel ca si la celelalte adunari.
O alta mare adunare a P.N.R. a avut loc pe data de 2 octombrie la Cluj, capitala politica a Ardealului, care a însemnat o „frumoasa încoronare” a adunarilor de dinainte. Pâna la acea data avusesera loc adunari la Alba Iulia, Deva, Sibiu, Timisoara, Sânicolau Mare, Lugoj, Oravita, Huedin, Hida, Borsa si Turda.
Adunarea de la Cluj a avut loc în sala mare a Redutei si la ea au participat toata intelectualitatea Clujului, delegati din judet, tarani din satele învecinate si delegati ai Comitetului Central al P.N.R. Printre liderii P.N.R. îi amintim pe Mihai Popovici, Valer Braniste, Sever Dan, secretarul partidului, Ion Agârbiceanu, directorul ziarului „Patria”, Aurel Dobrescu, Vasile Chiroiu, Emil Hatieganu, Simion Nemes, Simion Tamasiu, George Bilascu, Romul Boila, Sebastian Bornemisa, Victor Moldovan, Victor Deleu etc. Presedintele P.N.R., Iuliu Maniu, urma sa soseasca, între timp, cu acceleratul de la Bucuresti.
În finalul acestei impresionante adunari, Emil Hatieganu a dat citire motiunii adoptate, în care se aproba activitatea parlamentarilor din circumscriptia Cluj. Se aproba retragerea parlamentarilor „socotind-o de definitiva”. Activitatea guvernului Averescu este considerata una dezastruoasa pentru întreaga tara, îndeosebi pentru provinciile istorice nou intrate în cadrul statului român. Cere desfiintarea guvernului si a parlamentului, tragerea la raspundere a guvernului „pentru încalcari de legi si acte samavolnice savârsite în cursul activitatii sale” si organizarea de alegeri libere.

rn

Reales ca deputat în circumscriptia Hida în mai multe legislaturi. O vizita memorabila în colegiu consemnata de presa vremii

rn

La alegerile parlamentare din martie 1922, Emil Hatieganu a candidat tot în circumscriptia electorala Hida, la Camera Deputatilor. A câstigat detasat, obtinând 4.204 voturi, fata de contracandidatii sai, liberalul Nicolae Banescu, care a obtinut 1.272 voturi si prof. univ. Bogdan Duica, care a obtinut numai 77 voturi.
Cu toate ca a câstigat mandatul de deputat, oficiosul PNR, „Patria” publica un articol în care profesorul universitar Nicolae Banescu era acuzat ca a pus la cale furtul urnelor de vot. Astfel, în noaptea de 6 spre 7 martie 1922 – se spune în articol – la sectia Fildu, presedintele sectiei de votare si secretarul „au fost prinsi noaptea pe când falsificau buletinele de vot de catre preotul Ioan Craciunean si Pop Valer”.
Emil Hatieganu a participat la alegerile parlamentare partiale din zilele de 27-28 mai 1922 din circumscriptia electorala Tileagd, judetul Bihor, în calitate de „barbat de încredere”. „Barbatii de încredere” ai P.N.R. au fost respinsi de catre autoritatile locale pe motive absurde. De exemplu, fruntasul politic Emil Hatieganu, deputat în Camera a fost respins sub pretextul ca nu era alegator.
În calitate de reprezentant al circumscriptiei Hida în Parlamentul României, Emil Hatieganu a întreprins numeroase vizite în colegiul sau electoral, pentru a afla problemele cu care se confruntau taranii. O astfel de vizita este redata, pe larg, de catre ziarul „Patria” din Cluj. Este vorba de vizita din zilele de Rusalii a anului 1925. Oficiosul P.N.R. subliniaza ca distinsul profesor universitar si deputat a fost primit „cu un entuziasm de nedescris” de catre locuitorii satelor vizitate. În drum spre localitatea Almasul Mare i-au iesit în cale taranii din Cutis, Nires si Babiu, „cari în urale si strigate de Traiasca îsi aratau dragostea netarmurita ce-o poarta alesului lor”. În Almas a fost primit de întreaga populatie a satului „în mod sarbatoresc”.
Având în vedere ca era sarbatoarea de Rusalii, dupa cum era traditia crestina, s-a format un cortegiu care s-a deplasat la hotar, unde s-a desfasurat obisnuita procesiune religioasa de sfintire a holdelor. La Almas, Emil Hatieganu a fost gazduit de preotul Emil Petran, „un distins intelectual” si fruntas al P.N.R.
Din Almas, deputatul Emil Hatieganu a plecat spre Zimbor. Auzind locuitorii din Zimbor ca deputatul va vizita si satul lor i-au iesit în întâmpinare la o distanta de peste 15 km de sat, cu 4 trasuri pline cu tarani, în frunte cu primarul Almasan Gavrila, preotul Simion Curea, prim-curatorul Almasan Cornel si proprietarul Macaoan Cornel. La Cuzaplac s-au alipit convoiului înca 4 trasuri cu tarani, care l-au însotit pe Emil Hatieganu pâna la Zimbor, „cu cântari, steaguri si mare voiosie”.
La Zimbor, „într-o însufletire, cu atât mai frumoasa cu cât era pe neasteptate, a fost primit de populatie, care i-a facut o manifestatie de bunavenire”. Luni dimineata, a doua zi de Rusalii, Emil Hatieganu a luat parte la serviciul divin oficiat de preotul Simion Curea, care era „foarte iubit si stimat de poporeni” si unul din „stâlpii” P.N.R. în zona. Dupa oficierea slujbei religioase, deputatul Hatieganu a avut o consfatuire cu taranii, carora le-a ascultat „plângerile si nemultumirile” si le-a dat „sfaturi si încurajare”. La Zimbor l-a vizitat pe octogenarul protopop Muresan si a fost gazduit de preotul Simion Curea.
În dupa-amiaza zilei de luni, Emil Hatieganu a vizitat satul Dol, unde a fost asteptat de asemenea cu mare însufletire si cu o poarta triumfala, cu inscriptia „Bine ati venit”. Aici a fost salutat „în cuvinte alese, cari au impresionat pâna la lacrimi”, de venerabilul preot Curea, tatal lui Simon Curea.
În seara zilei de luni, Emil Hatieganu s-a reîntors la Cluj, facând scurte opriri în satele Sutor si Topa-Sâncrai.
Articolul se încheie cu nemultumirile taranilor fata de guvern, fata de birocratie, de legile care se bateau cap în cap si sperantele pe care si le puneau în deputatul opozitiei: „Pretutindeni – se spune în articol – taranii si-au exprimat nemultumirea contra actualului guvern, care prin felul cum conduce tara, ameninta sa o duca de sapa.
Grozave plângeri si nemultumiri ridica taranii mai ales contra reformei agrare, care s-a facut fara nici o socoteala. Bietii oameni n-au nici o siguranta asupra pamântului, întrucât se iau de pe o zi pe alta masuri ce se bat cap în cap.
Cuvântul dlui deputat Hatiegan a venit ca o alinare, ca o ploae binefacatoare dupa seceta, aducând în sufletele oamenilor napastuiti încrederea în ziua de mâine”.
La alegerile parlamentare din anul 1926 se schimba legea electorala (vezi mai pe larg, prima electorala, vot pe lista etc.). Desi la guvernare se afla partidul condus de generalul Averescu, care a organizat alegerile, în judetul Cluj, P.N.R. obtine 26.700 voturi, la Camera (50,92 % din numarul de voturi), adica 3 mandate de deputati: Emil Hatieganu, Sever Dan si Simion Nemes.
La alegerile parlamentare din anul 1927, organizate de catre P.N.L., care se afla la guvernare, primele alegeri dupa fuziunea Partidului National cu Partidul taranesc, P.N.T. a obtinut în judetul Cluj, la Camera, 25.011 voturi, (55,86% ), adica 3 mandate de deputati: Alexandru Vaida Voevod, Emil Hatieganu si Sever Dan.
La alegerile parlamentare din 12 decembrie 1928, primele organizate de P.N.T. ajuns la putere, organizatia din Cluj obtine 38.162 % (74, 81%) si 5 mandate de deputat: Emil Hatieganu, Aurel Socol, Nicolae Ghiulea, Mihai serban si Viorel V. Tilea.
La alegerile parlamentare din anul 1932, organizate de catre PNt, ajuns din nou la putere dupa scurta guvernare Iorga-Argetianu, P.N.T. Cluj a obtinut 14.998 voturi (37,43%), respectiv 4 mandate de deputati: Emil Hatieganu, Aurel Socol, Virgil Pop si Nicolae Giulea.

rn

O noua vizita pe Valea Almasului din calitatea de ministru al Ardealului

rn

În timpul campaniei electorale, ziarul Patria din Cluj, oficiosul PNT, sublinia ca echipa lui Emil Hatieganu, care cutreiera Valea Almasului, era cea mai importanta dintre echipele PNT din judetul Cluj. Ea îi avea în frunte pe ministrul Ardealului, Emil Hatieganu, generalul Macri, Eugen Hatieganu, fratele candidatului, preotul Virgil Pop, preotul Patriciu Curea, E. Ramontian, colonelul Stoica, Hariton Moldovan, Tamasan, L. Hulea si 4 jurnalisti din Capitala, „cari au venit sa vada marea însufletire a taranilor din Ardeal pentru partidul national-taranesc”. Echipa a plecat pe Valea Almasului „ca sa duca satenilor din acea regiune cuvântul de ordine si cinste”. Ministrul Emil Hatieganu a vizitat regiunea celor 3 Filduri (Fildul de Jos, Fildul de Mijloc si Fildul de Sus), a Almasului, Cuzaplacului, Mierta, Zimbor, Sânmihaiul Almasului, etc., „peste tot fiind foarte bine primit de catre populatie”.

rn

Ministru în guvernele conduse de Alexandru Vaida Voevod

rn

Momentul de apogeu al carierei politice a lui Emil Hatieganu în perioada dintre cele doua razboaie mondiale a reprezentat-o functia de ministru în timpul guvernelor conduse de Alexandru Vaida Voevod, al carui apropiat era. A fost ministru de Stat, ocupându-se cu problemele Ardealului si Banatului în cele 3 guverne conduse de Alexandru Vaida Voievod: (6 iunie – 10 august 1932; 11 august – 19 octombrie 1932; 14 ianuarie – 13 noiembrie 1933). De asemenea, a fost ministru ad-Interim la Justitie, în timpul absentei din tara a titularului Mihai Popovici (22 iulie – 21 septembrie 1933).

rn

Alaturi de Vaida Voevod

rn

Dupa plecarea de la guvernare a PNT ies la iveala divergentele dintre Iuliu Maniu si Alexandru Vaida Voevod, în special în cadrul sedintelor Delegatiei Permanente a P.N.T., care au avut loc la Bucuresti, în perioada 9-12 septembrie 1934.
Emil Hatieganu pleaca din P.N.T. în martie 1935, alaturându-se gruparii lui Alexandru Vaida Voevod, care a înfintat partidul „Frontul Românesc”, un partid de dreapta (vezi mai multe despre teoria lor referitoare la „numerus valahicus”).

rn

Din nou alaturi de Iuliu Maniu

rn

Cartelul electoral încheiat de liberali cu iorghistii si vaidistii la alegerile parlamentare din decembrie 1937 a dus la demisia din „Frontul Românesc” a fruntasilor politici Emil Hatieganu, Dionisie Roman, Bohatiel si Gavril Iuga, sefii organizatiilor din judetele Cluj, Târnava Mare, Satu Mare si Maramures. De asemenea, avocatul Teodor Giurgiu, fost deputat liberal de Cluj îi adreseaza o scrisoare lui Octavian Prie, presedintele organizatiei judetene a P.N.T. Cluj, prin care cerea înscrierea în partid. O astfel de scrisoare o adreseaza lui Ion Mihalache, printre altele, generalul Sichitiu, fost sef al marelui Stat Major al armatei.
Pe data de 30 noiembrie 1937, la Cluj, are loc sedinta Comitetului Executiv al organizatiilor P.N.T. din Ardeal si Banat, la care participa si Iuliu Maniu. Scopul întrunirii era definitivarea listelor de candidare în judetele din Ardeal si Banat. La sedinta au participat fruntasi politici din toate judetele transilvanene. sedinta a fost deschisa de Valer Moldovan, vicepresedintele P.N.T. din Ardeal si Banat, în lipsa lui Mihai Popovici, presedintele organizatiei proviciale si a lui Victor Moldovan, secretar general, care erau bolnavi. Valer Moldovan arata scopul întâlnirii si da cuvântul lui Emil Hatieganu, revenit în P.N.T., care vorbeste despre rolul istoric pe care soarta l-a harazit lui Iuliu Maniu. La rândul lui, Iuliu Maniu face un excurs al activitatii politice a lui Emil Hatieganu, pe care îl cunostea de mic copil, când vizitase Badacinul. Vorbeste despre durerea sufleteasca pe care a simtit-o în momentul când a plecat din P.N.T. împreuna cu Alexandru Vaida-Voevod, dar ca a stiut ca plecase dintr-un „sentiment nobil de prietenie fata de un om mare care a gresit”. Apreciaza ca E. Hatieganu nu „perzista” în greseala ca si Vaida si ca s-a reîntors în sânul P.N.T. Dar, spune el, „ne revedem din nou la lupta, nu la masa cu bunatati, cu mariri, cu onoruri si cu placeri”. Tot acum, Emil Hatieganu a fost ales ca vicepresedinte al organizatiei provinciale a P.N.T. din Ardeal si Banat. De asemenea, Comitetul provincial a ales pentru perioada alegerilor un Comitet electoral, cu misiunea de a dirija propaganda, presa si a conduce alegerile. Din Comitet faceau parte urmatorii fruntasi politici: Valer Moldovan, Emil Hatieganu, Octavian Prie, Ionel Pop, Valentin Porutiu, Victor Deleu, Simion Nemes, Victor Jinga, Gheorghe Dragos, Valeriu Moldovan si Emil Marincas ca secretar.

rn

Profesor universitar si publicist

rn

În paralel cu activitatea politica, Emil Hatieganu a desfasurat de-a lungul vietii o prodigioasa activitate în domeniul învatamântului si publicisticii.
Între 1912 si 1918 a condus Curierul judiciar. A fost fondatorul si directorul revistei Glasul Libertatii, între 1920-1923, care a aparut la Cluj cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului National Român. În timpul ocupatiei horthyste a condus singura publicatie româneasca ramasa în zona, ziarul Tribuna Ardealului.
În luna octombrie 1919 este numit profesor titular la Facultatea de Drept din Cluj. A fost decanul facultatii în mai multe rânduri, iar în anul universitar 1928-1929 a îndeplinit functia de rector al Universitatii din Cluj.
Ca o recunoastere a celor 60 de ani de activitate pe tarâmul stiintelor juridice, la 2 iunie 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

rn

Închis în temnita politica de la Sighet si sfârsitul în mizerie

rn

Noul regim comunist nu a tinut cont de toate aceste realizari si l-a închis la Sighet, închisoarea ministrilor cum i se mai spunea, alaturi de Iuliu Maniu, de toti fruntasii partidelor istorice care au avut functii ministeriale sau secretari de stat, academicieni si de episcopii greco-catolici.
Dupa eliberarea din închisoare a trait în mizerie si a decedat în Cluj, la 13 mai 1959.
Din pacate, Emil Hatieganu, personalitate marcanta din generatia Marii Uniri, fauritor de tara si intelectual de marca, a fost înca una din nenumaratele victime ale regimului totalitar comunist si ateu. La împlinirea Centenarului Marii Uniri, se cuvine sa ne aducem macar aminte de ceea ce a reusit sa realizeze acea generatie de aur, sa le reabilitam si cinstim memoria terfelita de regimul comunist.