Copilarie fericita, copii fericiti

rn

Din primii ani de dupa colectivizare , din negura anilor de dupa ‘ 60 copiii acelor vremuri au simtit pulsul vremurilor noi. Tenisii erau incaltaminte generala , de mandret , de port la biserica si de facut ora de educatie fizica.Vorbesc aici de clasele 4-8 din acele vremuri. Maieul alb si chilotul negru cu un ciorap alb faceau elevul apt pentru ora de educatie fizica. Nimeni nu avea scutire medicala. Nimeni nu comenta deciziile profesorului de educatie fizica care gasea de cuviinta in ultimele 15 minute ale orei sa trimita un elev in sala profesorala dupa cele doua mingi din dotare: una de handbal pentru fete, una de fotbal pentru baieti. Toti copiii erau fericiti.
In schimb , parintii, pentru copilaria fericita a odraslelor, acceptau inscrierea in colectiv, confiscarea vitelor ,carutelor si primirea parcelelor de lucru pentru perioada de un an , prin efectuarea de norme la colectiv.

rn

Sportul pentru toti , sport de masa

rn

Sub aceasta egida a fost continuata miscarea polisportiva, fiecare copil putand opta la sporturile de baza pentru practicarea lui. O insigna purtata cu mandrie cu acest titlu oglindea faptul ca purtatorul era fruntas. Era o cinste sa ai aceasta insigna la piept, fruntas in sportul pentru toti , la pachet cu cea de pionier apoi utc-ist. Notele contau.Aceste catalogari au aparut si in licee unde orele de sport erau bine structurate in sali special pregatite cu tot ceea ce era necesar, in multe locuri, la orase primordial.
Asa a devenit sportul pentru toti, sport de masa, practicat de toti !
Din aceste actiuni au aparut campioni in toate sporturile si salbe de medalii internationale cu sportivi de exceptie in toate ramurile sportive.

rn

Sportul democratic

rn

Dupa anul 1989 sportul a avut o perioada decadenta, in cadere libera, nemaifiind sustinut in totalitate de stat.S-au privatizat cluburile, au aparut patronii, sponsorii, finantatorii. Insa nu au aparut legile clare de finantare si mobilare umana cu persoane din domeniile sportive, cunoscatori in domeniu. Politizarea excesiva, greselile de management si alte oportunitati au clatinat miscarea sportiva.Au aparut si baronii locali , fara ei nu primeau cluburile finantari. Probabil se continua si acum enigmele de atunci !

rn

Sportul in pandemie

rn

In plina restructurare, ajustare si constituirii unor trasee sportive prin autoritatile locale apare pandemia, imediat dupa sarbatorirea zilei de 8 martie 2020, desi semnalele primite erau inaintate.
Sportul in Romania paralizeaza, cade la pamant, orice activitate sportiva este intrerupta. Nici celelalte domenii nu o duc mai bine. Ziua Copilului, Ziua de 1 Iunie, a adus sperante prin declaratii asteptate de la liderii natiunii pentru deschiderea lacatelor de la bazele sportive si terenuri de sport. Pentru asta s-au intrerupt competitii, au suferit copiii , au suferit oamenii mari. Sportul in pandemie a insemnat activitati sportive de intretinere, limitate ca gesturi, comportament si eficienta. Ce urmeaza pentru cluburile exclusiv bugetare, ce urmeaza pentru cluburile private, ce urmeaza pentru ca sportul sa nu fie o cenusareasa a societatii ?
Vom trai si vom vedea .!