Economia Sălajului crește pe hârtie, dar scade în buzunare

Datele oficiale furnizate de Direcția Județeană de Statistică pentru luna ianuarie 2026 conturează o imagine aparent optimistă pentru economia județului Sălaj. Producția industrială a crescut cu 3,5% față de aceeași lună a anului trecut și s-a menținut la nivelul lunii decembrie 2025, în timp ce la nivel național s-a înregistrat o scădere de 3,9%. În plus, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 4,4% comparativ cu ianuarie 2025.

La prima vedere, sunt semne că economia locală funcționează mai bine decât în urmă cu un an. Totuși, dincolo de aceste procente, realitatea de zi cu zi spune o poveste diferită.

În același interval în care producția crește, cifra de afaceri a companiilor industriale scade abrupt, cu 24% față de ianuarie 2025. Asta înseamnă că, deși se produce mai mult, se încasează mai puțin. Explicația ține de mai mulți factori: scăderea comenzilor, presiunea prețurilor sau contracte mai puțin avantajoase. Practic, economia „merge”, dar nu mai generează aceiași bani.

Situația se reflectă și în piața muncii. Numărul salariaților este în ușoară scădere, ajungând la 54.417 persoane, iar șomajul a crescut la 6,5%, cu mult peste media națională. În paralel, salariul mediu net a ajuns la 4.539 lei, în creștere cu doar 1,1% față de anul trecut.

Nici veniturile nu aduc vești mai bune. Câștigul salarial mediu net a fost de 4.539 lei, în creștere cu doar 1,1% față de anul trecut. Salariul brut mediu a ajuns la 7.547 lei.

Mai important decât cifra brută este însă ceea ce economiștii numesc „salariul real” – adică puterea de cumpărare. Iar aici apare ruptura majoră între statistici și realitate: indicele câștigului salarial real este sub 100%, ceea ce înseamnă că, în ciuda creșterilor pe hârtie, oamenii pot cumpăra mai puțin decât înainte. Inflația anuală erodează rapid orice majorare salarială.

Aici apare ruptura majoră între statistici și realitate. Deși salariile cresc ușor în termeni nominali, ele sunt depășite de scumpiri. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care mulți simt că „o duc mai rău”, chiar dacă indicatorii economici par pozitivi. Statisticile compară procente și medii, dar viața reală se măsoară în coșul zilnic de cumpărături, facturi și rate.

Semnale mixte vin și din alte domenii. În construcții, în ianuarie 2026 au fost eliberate doar 19 autorizații pentru locuințe noi, cu o suprafață totală de 2.988 mp, în scădere cu 13,6% față de anul trecut. Turismul este și el în recul, cu sosiri mai mici cu 3,4% și înnoptări în scădere cu 7,1%.

Pe de altă parte, comerțul exterior rămâne un punct forte. În anul 2025, exporturile județului au însumat 906,8 milioane euro, în timp ce importurile au fost de 485,1 milioane euro, rezultând un excedent comercial consistent de 421,6 milioane euro și un grad de acoperire a importurilor cu exporturi de 186,9%.

Nici datele demografice nu sunt încurajatoare. În ianuarie 2026 s-au născut 217 copii, însă au fost înregistrate 297 decese, rezultând un spor natural negativ de -80 persoane. Rata natalității a fost de 11,0‰, iar cea a mortalității de 15,1‰. Chiar dacă numărul căsătoriilor a crescut la 32, iar divorțurile au scăzut la 6, tendința generală rămâne una de declin demografic.

În esență, tabloul economic al Sălajului la început de 2026 este unul al contrastelor. Producția și productivitatea cresc, dar veniturile reale scad. Exporturile merg bine, dar firmele încasează mai puțin. Indicatorii statistici arată evoluții pozitive, însă acestea nu se regăsesc pe deplin în nivelul de trai.

Explicația este simplă: statisticile reflectă medii și procente, nu experiența concretă a oamenilor. Atunci când inflația este mai mare decât creșterea salariilor, când locurile de muncă scad și incertitudinea crește, percepția generală devine negativă, indiferent de cifrele din rapoarte.